Încercând să răspundă provocărilor actualei situații de securitate din regiune, Nicolae Ciucă a anunțat că bugetul pentru apărare va fi de 2.5% din PIB, în 2023.
„O parte semnificativă a bugetului apărării, peste 30%, va fi alocată achizițiilor de tehnică modernă” a arătat Ciucă.
Totuși, trebuie subliniat că procentul destinat achizițiilor de tehnică militară va însemna sub 1% din PIB (aprox. 0,85%), iar la un PIB de aprox. 250 de mld. dolari, ar însemna că România va avea aproximativ 6,2 mld. dolari pentru apărare, din care vor fi alocați pentru achiziții circa 2 miliarde de dolari.
Pentru comparație, Polonia ar putea cumpăra tehnică militară în valoare de aproximativ 14,8 - 16,4 miliarde de dolari, utilizând surse de la buget, dar și bani din Fondul de Sprijin.
Viorel Manole, directorul Patromil, a vorbit în cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, difuzată în fiecare vineri de DefenseRomania, despre problemele legate de întârzierea unui nou act normativ pentru Legea offset, dar și despre achizițiile militare.
”Toată lumea așteaptă legea offset-ului, care tot întârzie. (...) A fost aprobată înainte ca noi să fim membri NATO și UE. Ordonanța 189/2001 este depășită. A fost modificată doar când s-au introdus, ca excepție de la obligațiile de offset, contractele guvern-la-guvern”, a declarat Viorel Manole.
Directorul Patromil a mai subliniat importanța structurii de achiziții de la nivelul MApN. În opinia sa, România a făcut un pas greșit când a retrogradat importanța acesteia.
”Departamentul Înzestrări al Armatei, cum se numea mai demult, a fost retrogradat anul trecut de la Departament (cu conducere politică n.r.), la Direcție Generală, cu conducere militară. Așa ceva nu există în nicio țară - achizițiile sunt decizii politico militare, nu sunt achiziții (strict) tehnice. Ne este posibil ca o achiziție politico-militară să fie derulată de o Direcție tehnică și nu de un Departament cu conducere politică”, este de părere Manole.
Polonia alocă de 8 ori mai multe fonduri pentru achiziții de echipamente militare
Pentru comparație cu alocările României, Polonia a anunțat în vară că bugetul apărării va fi de 3% din PIB, arată Defence24.pl.
Astfel, la un PIB estimat de aprox. 665 mld. dolari, bugetul apărării primește aprox. 20,4 miliarde de dolari.
Cheltuielile destinate achizițiilor de tehnică militară cresc la 41% din bugetul total al armatei și însumează circa 8,4 miliarde de dolari (aprox. 1,23% din PIB).
Grafic: Bugetul apărării - 20 de miliarde de dolari (la acesta se mai adaugă sumele provenite din Fondul de Sprijin - între 6,4 și 8 miliarde de dolari).
Practic, din perspectiva procentelor alocate pentru apărare, polonezii sunt cu cel puțin cu un an înaintea noastră, întrucât pe anul 2022, achizițiile de tehnică militară au reprezentat 32% din buget, exact cât își propune România pentru 2023.
Pe lângă cheltuielile bugetare, finanțarea programelor de achiziții de echipamente militare se face și din Fondul de Sprijin al Forțelor Armate, cum este cazul Programului multianual de achiziție de tancuri - M1A2 Abrams SEP v3, care este implementat între 2021 și 2026.
Pentru 2023, Fondul de Sprijin dispune între 6,4 și 8 miliarde de dolari, în plus față de banii de la buget, astfel că Polonia ar putea cumpăra, anul viitor, tehnică militară în valoare de aproximativ 14,8 - 16,4 miliarde de dolari.
Descarcă-ți aplicația DefenseRomania. O poți instala de aici: Android (Magazin Play) iOS (App Store)
Polonia face offset inclusiv pe F-16 și Patriot, programe în care e angrenată și România
Și mai e un aspect la care Polonia depășește mult România: Componenta de offset și implicarea industriei de apărare în programele de achiziții.
Inclusiv pe programe de înzestrare cu tehnică militară, în contextul în care e cunoscut faptul că americanii sunt „zgârciți” în cooperare industrială la achiziții.
Iar Polonia a reușit să implice industria inclusiv în programele F-16 și Patriot, programe pe care le are și România în derulare.
Polonezii au achiziționat în ultimii ani 48 de avioane F-16, reușind în program să implice o componentă de offset cu Statele Unite, în valoare de aproximativ 6 miliarde euro.
Varșovia a punctat decisiv în negocierile cu americanii și îm programul Patriot, unde Polonia a reușit să negocieze un procent de 50% offset.
În ceea ce privește România, țara noastră a achiziționat șapte sisteme performante Patriot. Patru dintre ele vor fi utilizate de Forțele Aeriene și trei vor fi achiziționate pentru Forțele Terestre.
Cele 7 sisteme au costat aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția Patriot fiind cea mai scumpă din istoria României.
De precizat că anul acesta singurul contract major pe care l-a semnat România privind înzestrarea forțelor armate a fost pentru cele 32 de avioane F-16 norvegiene, contract parafat în această săptămână.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
