Cum comentează analiștii aprobarea acestei legi?
Analistul militar și directorul site-ului Mina Defense, Akram Khareef, consideră că în spatele acestei urgențe s-ar afla evoluțiile de la granițele Algeriei, în special climatul de insecuritate de pe coasta africană. Acesta a exclus că doar tensiunile cu Marocul sunt cele care au dictat consolidarea militară fără precedent a Algeriei, deoarece securitatea țării a fost stabilită după încheierea etapei teroriste.
Algeria se învecinează la vest cu Marocul, și își împarte granițele de sud cu Mali, Niger și Mauritania. Regiunea de sud a Algeriei, care este legată de coasta africană, trăiește sub impactul unei crize cronice de securitate. Akram Khareef a atras atenția privind răspândirea armelor în rândul grupărilor de contrabandă la granița de sud, criminalitatea transfrontalieră și concentrarea grupărilor islamiste armate, în special în Mali. De asemenea, Libia, care se învecinează cu Algeria la sud-est, constituie unul dintre cele mai fierbinți locuri din lume.
Akram Khareef consideră că Legea Rezervei a venit să corecteze unele lacune în legea anterioară legată de recrutarea rezerviștilor, care era vagă în unele dintre prevederile sale, în timp ce Algeria și-a schimbat complet politica externă, nu doar față de Maroc. Pentru a confirma acest lucru, Khareef a dat ca exemplu neparticiparea la parada militară organizată cu ocazia sărbătoririi a şaizeci de ani de la proclamarea independenţei Algeriei, pe 5 iulie, a preşedintelui egiptean, Abdel Fattah El- Sisi. Președintele etiopian Sahle Work Zewde a fost figura marcantă în timpul paradei militare algeriene, fiind însoțit de liderul Autorității Palestiniene Mahmoud Abbas și de omologul său tunisian Kais Saied. Calitatea prezenței indică o schimbare în politica externă a Algeriei și dependența acesteia de exprimarea sinceră a pozițiilor sale în dosarele internaționale. Culoarea echipamentului militar greu care a participat la festivitate a atras atenția lui Khareef. Culoarea vehiculelor militare era în mare parte de deșert, ceea ce indică că bătălia pe care Algeria se pregătește să o ducă este în mare parte împotriva amenințării care vine în principal din regiunea Sahelului african. Acesta nu a ascuns că autoritățile de securitate și militare din Algeria sunt pregătite pentru orice altă urgență, din orice parte a frontierei.
Rabatul consideră că ținta e Marocul
Analistul politic marocan Samir Bennis consideră că oficialii algerieni urmăresc mobilizarea poporului împotriva Marocului și că a vorbi despre "pericolul iminent" de pe coasta africană este doar un motiv. În opinia sa, Algeria își propune cu adevărat "să mobilizeze cetățenii împotriva Marocului", reamintind în acest sens relatările frecvente din mass-media despre presupusa implicare a Marocului în toate tragediile Algeriei. Ca o expresie a acestui lucru, Bennis a afirmat: "Nu am auzit niciun mijloc de presă algerian vorbind despre o amenințare la adresa Libiei, Mali sau o altă țară decât Marocul".
Analistul marocan a subliniat că actualele autorități algeriene, spre deosebire de perioada de guvernare a fostului președinte, Abdelaziz Bouteflika, au adoptat într-un mod fără precedent un ton anti-marocan și a afirmat că acest lucru obligă orice analist să creadă că acumularea militară algeriană este îndreptată împotriva Marocului.
Marocul a intrat într-un conflict vechi de zeci de ani cu Frontul Polisario susținut de Algeria, cu privire la soarta Saharei de Vest, o fostă colonie spaniolă desemnată de Națiunile Unite drept teritoriu neautoguvernant.
Marocul, care controlează aproximativ 80% din regiunea bogată în resurse subterane, propune să-i acorde autonomie sub suveranitatea sa. Dar Frontul Polisario face apel la un referendum de autodeterminare sub auspiciile Națiunilor Unite, care a fost stipulat în acordul de încetare a focului încheiat în 1991.
Dosarul Sahara de Vest a fost cauza multor tensiuni între Maroc și Algeria, care uneori au dus la o confruntare armată. În februarie, Marocul a stabilit o zonă militară în estul țării, la granița cu Algeria. Forțele armate marocane au fost până acum organizate în două regiuni de nord și de sud.
Site-ul Hespress a menționat că crearea noii zone vine "pentru a contracara provocările armatei algeriene", în timp ce ziarul marocan Al-Ahdath a relatat că mișcarea urmărește "să reducă criminalitatea transfrontalieră (..) și consolidarea capacităţilor de apărare a integrităţii teritoriale a patriei".
Relațiile bilaterale s-au deteriorat după ce Algeria a anunțat în august 2021 că întrerupe relațiile diplomatice cu Rabatul, acuzând regatul că a comis "acte ostile" împotriva sa. Rabatul a răspuns, exprimându-și regretul față de această decizie și respingerea "justificărilor false". În noiembrie 2021, președinția algeriană a acuzat Marocul că a bombardat două camioane algeriene și că a ucis trei dintre cetățenii săi în Sahara de Vest.
Armata algeriană include în rândurile sale circa 700.000 de recruți, iar numărul rezerviștilor este de aproximativ 400.000, conform statisticilor din 2017, fiind astfel una dintre cele mai numeroase armate arabe. Algeria a recurs la rezerviști în timpul războiului împotriva terorismului din anii 1990. Observatorii consideră că printre obiectivele noii legi se numără clarificarea sarcinilor, drepturilor și îndatoririlor rezerviștilor pentru a evita problemele apărute în trecut.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
