Bombardamentele Alianței au continuat 77 de zile. Rapoartele oficiale ale Serbiei au semnalizat un bilanț de 2.500 de morți și 12.500 de răniți.
NATO a luat această decizie după ce Serbia a fost proclamată stat agresor în urma catastrofei umanitare din Kosovo.
Kosovo, regiune aflată în sudul Serbiei, populată în majoritate covârșitoare de etnici albanezi musulmani, a beneficiat de autonomie din 1974, după o decizia lui Tito. În 1989, Slobodan Miloșevici, care milita pentru reunificarea Serbiei, a anulat autonomia provinciei, lucru care a dat naștere unui val de violențe.
A fost o decizie care avea să ducă la dezastru.
În 1990 albanezii din Kosovo au declarat independența provinciei. Ea a fost recunoscută de către Albania în următorul an.
Serbia a lansat prima operațiunea militară împotriva Kosovo. Miloșevici a refuzat să evite inevitabilul
Într-o Iugoslavie divizată de conflicte etnice fără precedent, lucrurile au degenerat. După numeroase ciocniri între separatiști și forțele de ordine, Serbia a lansat în 1998 operațiuni militare împotriva Armatei de Eliberare a Kosovo (UCK). În fața acestei ofensive, zeci de mii de persoane și-au părăsit casele.
Pe 20 martie 1999 misiunea internațională OSCE de verificare în Kosovo a fost retrasă din regiune din cauză că obstrucționările forțelor sârbești nu îi mai permiteau să își continue activitatea.
Ambasadorul Statelor Unite, Richard Holbroocke s-a deplasat la Belgrad, într-o ultimă încercare de a-l convinge pe președintele Miloșevici să pună capăt atacurilor asupra albanezilor kosovari, pentru a evita atacurile aeriene iminente din partea NATO.
Miloșevici a refuzat acest lucru, iar pe 23 martie 1999 a fost dat oridnul de declanșare a atacurilor aeriene (Operațiunea Allied Force).
Slobodan Miloșevici a murit în martie 2006 în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPIY) la Haga, înainte de încheierea procesului său în care era acuzat de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în anii 1990 în fosta Iugoslavie.
El fusese înlăturat de la putere în urma unei mişcări populare în octombrie 2000, apoi arestat în aprilie 2001.
Bombardamentele NATO asupra Serbiei
În octombrie 1998, Parlamentul României a aprobat cererea NATO ca avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai în situaţii excepţionale şi de urgenţă.
În seara datei de 9 iunie 1999, la nici trei luni de la operațiune, s-a semnat Acorul tehnico-militar încheiat între NATO și Republica Federală Iugoslavia. Ulterior, ONU a salutat acceptarea de către Iugoslavia a unei soluții politice în criza din Kosovo, soluție care prevendea retragerea rapidă a forțelor iugoslave militare din regiune.
Implicarea NATO în conflictul dintre Serbia și Kosovo a stârnit controverse și e o rană încă deschisă pentru mulți sârbi. Tragedia de acum 22 de ani a fost intens folosită în special de Moscova pentru a alimenta sentimentele anti-occidentale ale sârbilor.
Astăzi, Kosovo care și-a proclamat independeța față de Serbia în 2008, este un stat parțial recunoscut și un teritoriu încă disputat în Peninsula Balcanică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
