În atacul din 23 august din Crimeea, militarii ucraineni au folosit în premieră o rachetă de croazieră Neptun pentru a distruge o țintă la sol deosebit de importantă - radarul de cercetare aeriană 48Y6-K1 "Podlet" și un lansator de rachete, ambele fiind componente ale sistemului de apărare antiaeriană S-400. Informația a fost anunțată în premieră de redactorul-șef al publicației ucraineni Censor.net, Iuri Butusov.
Potrivit surselor Censor.Net, dezvoltarea noii versiuni a rachetei Neptun a început la scurt timp după declanșarea războiului ruso-ucrainean, în baza unui ordin dat de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Valeri Zaluzhnîi, pe 15 martie 2022.
Reamintim că racheta ucraineană Neptun a fost declarată operațională în 2021 ca rachetă antinavă. Raza mare de acțiune (maximum 280 de km), focosul de 150 de kg și o traiectorie de deplasare razantă cu apele mării i-au permis să distrugă, pe 14 aprilie 2022, crucișătorul Moscova.
Aceleași caracteristici se pare că au fost și în spatele succesului din 23 august 2023 al rachetei Neptun în noua versiune.
După primirea coordonatelor țintei (radarul rusesc lângă satul Olenivka din Crimeea) de la Direcția Principală de Informații (GUR), Marina ucraineană a programat traseul și caracteristicile zborului pentru a ocoli sistemele de supraveghere rusești, potrivit Censor.net.
Comentariul autorului:
Deocamdată, nu se cunoaște dacă noua versiune a rachetei Neptun este una antiradiație sau una clasică de croazieră cu ghidare prin GPS sau prin televiziune pe ultima etapă a traiectoriei.
Cu toate acestea, din analiza atacului asupra sistemului S-400 rezultă că Ucraina a transformat racheta ”Neptun” într-una de croazieră veritabilă.
Armata ucraineană deja are rachete americane antiradiație avansate de tipul HARM, care dacă sunt în cea mai avansată versiune AGM-88G, au o rază maximă de acțiune de 300 de km. Deci această rachetă, precum și varianta Standoff, cu raza maximă de acțiune de 148 km, puteau lovi radarul rusesc situat la aproximativ 110 km de linia frontului. Dar, problema cu rachetele antiradiație este că radarul trebuie să fie pornit în momentul lansării atacului.
Radarul rusesc 48Y6-K1 "Podlet", care a fost distrus, este destinat chiar urmăririi țintelor care zboară la joasă altitudine. Dacă ar fi fost pornit, fiind situat chiar pe malul mării, cu siguranță ar fi observat racheta/rachetele care veneau spre el precum și drona de cercetare care a filmat atacul și sistemul S-400 ar fi ripostat.
Dar, atunci când este pornit, radarul devine o țintă sigură pentru rachetele antiradiație. Pentru a se evita detectarea și lovirea sa, radarul este activat doar atunci când un alt radar mai îndepărtat și dislocat în afara zonei de lovire a rachetelor ucrainene antiradiație detectează activitate ostilă. De asemenea, radarele aflate în zona de lovire pot fi pornite pentru scurt timp prin rotație.
În consecință, se poate presupune, cu mare probabilitate, că sistemele de cercetare electronică ucrainene au observat că radarul rusesc disloca la Olenivka în Crimeea nu este activat și s-a dat ordinul de lansare a rachetelor Neptun.
Cu rachetele Neptun, transformate în unele de croazieră, în sfârșit Ucraina ar avea sisteme de rachete sol-sol care, lovesc la aproape 300 de km distanță. Dar, pentru a face într-adevăr diferența pe front, acestea trebuie fabricate într-un număr cât mai mare, deoarece se observă că rachetele de croazieră rusești nu au înclinat balanța războiului în favoarea Rusiei. Totuși, se poate aprecia că fără aceste rachete, Rusia ar fi pierdut de mult războiul.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
