„Suntem în criză de timp pentru a crea o forță de descurajare eficientă și pentru a evita un conflict mult mai mare în Europa decât cel pe care îl vedem în Ucraina. Și îi îndemn pe toți să acționeze în mod decisiv și imediat”, a declarat Dalibor Rohac, expert şi cercetător la American Enterprise Institute, în mărturia depusă în fața comisiei din cadrul Congresului SUA, miercuri, 23 octombrie.
Acesta a subliniat că în 2007, la Conferința de Securitate de la München, președintele rus Vladimir Putin vedea deja Occidentul drept dușmanul său, însă țările occidentale nu au vrut să creadă acest lucru pentru o lungă perioadă de timp.
Occidentul nu au vrut să creadă nici mai târziu, în 2009, după atacul Rusiei asupra Georgiei, când lideri din Europa Centrală și de Est, precum fostul președinte ceh Vaclav Havel, președintele polonez Lech Walesa, președintele român Emil Constantinescu și președintele leton Vaira Vike-Freiberga, i-au avertizat într-o scrisoare deschisă adresată președintelui american de atunci, Barack Obama, că Rusia încearcă din ce în ce mai mult să restabilească vechea sferă de influență sovietică la granițele sale.
În timp ce Occidentul tergiversează, Vladimir Putin mănâncă încet, dar sigur, din Ucraina
Dalibor Rohac crede că pericolul de a forța Ucraina să negocieze cu Rusia ar fi repetarea aceleiași greșeli pe care Occidentul a făcut-o cu acordurile de la Minsk și cu alte încercări de a pretinde că Rusia ar putea fi un membru responsabil al comunității internaționale.
Acum, când Rusia avansează încet, dar sigur, în estul Ucrainei, iar ajutorul occidental este insuficient, tardiv și nesigur pentru viitor, există aproape o ultimă șansă de a ne veni în fire și de a acționa decisiv înainte ca războiul să depășească granițele Ucrainei, a declarat Dalibor Rohac.
Într-o analiză publicată cu câteva zile în urmă la American Enterprise Institute, expertul slovac Dalibor Rohac preciza că ,,există un sentiment ciudat de paralizie la Bruxelles, capitala Uniunii Europene. Toată lumea așteaptă alegerile prezidențiale din Statele Unite și audierile de confirmare a unei noi Comisii Europene. Cu toate acestea, există cineva care nu trebuie să se îngrijoreze că este paralizat de rigorile politicii democratice: Vladimir Putin. Războiul său de agresiune pe teritoriul european continuă, cu drone iraniene și obuze de artilerie nord-coreene - și posibil chiar trupe nord-coreene''.
Experții au subliniat că acele țări care au fost în fruntea NATO ar trebui să facă mai mult pentru a împărtăși experiențele lor cu restul statelor membre.
Războiul din Ucraina, o etapă pe calea atingerii principalului obiectiv al Rusiei - stabilirea dominației „lumii ruse”
Vorbind în numele statelor baltice, Indra Ekmanis, cercetător leton la Institutul pentru Studii de Politică Externă, a declarat că Estonia, Lituania și Letonia au aderat la NATO în 2004, iar la acea vreme unii au spus că aderarea lor la alianță „provoacă ursul rus”.
„Aceste argumente au fost aduse din nou în discuţie după invazia rusă din Ucraina în 2022. Cred că aceasta este o narațiune tulburătoare. Nu numai pentru că favorizează confortul agresorului și diminuează liberul arbitru și autodeterminarea statelor suverane, ci și pentru că a fost dovedită greșită de experiența Ucrainei. Statele baltice știu din propria lor experiență că un NATO puternic și rezistent, care oferă sprijin maxim și include în cele din urmă Ucraina, este crucial pentru contracararea Rusiei”, a argumentat cercetătoarea.
Printre alte lecții pe care le putem învăţa din experiența țărilor baltice, „care au fost ignorată prea mult timp”, se numără o înțelegere clară a Rusiei de astăzi și a viziunii asupra lumii în care este imersată, care se bazează pe confruntarea cu Occidentul.
Soft power-ul manifestat de Occident nu a atras Rusia de partea sa, ci a condus la o interdependență care crește, nu scade, riscul ca liniștirea să nu aducă pacea, ci, dimpotrivă, să încurajeze agresorii și să conducă la opresiune și conflicte viitoare.
Indra Ekmanis a subliniat că statele baltice au fost mult timp un teren de testare pentru tacticile hibride pe care Rusia le-a folosit în alte părți, inclusiv în Georgia, Ucraina și Statele Unite.
„Și acum este foarte important că avertismentele baltice să continue să rezoneze nu ca o paranoia din partea statelor traumatizate, ci mai degrabă ca o înțelegere cheie a naturii unui vecin agresiv cu ambiții imperiale şi expansioniste bazate pe manipularea guvernelor și a societăților”, a declarat cercetătoarea.
„Rusia este statul revizionist prin excelență”, a declarat politologul american de origine poloneză Andrew Michta, Senior Fellow la Atlantic Council .
Acesta subliniază că astăzi Rusia este unită cu alte trei state: China, Coreea de Nord și Iran, cu care încearcă să anuleze rezultatele Războiului Rece și să restaureze în forță nucleul interior al fostului său imperiu și să stabilească o sferă de influență în Europa Centrală și de Est și dincolo de aceasta.
Războiul din Ucraina, a spus el, este o etapă pe calea atingerii acestui obiectiv - stabilirea dominației „lumii ruse”, care reflectă gândirea rusă bazată pe o opoziție fundamentală față de Occident.
Iar Rusia nu se va opri pe această cale până când Occidentul nu o va opri. Problema este că nu toată lumea înțelege amploarea acestor amenințări și nevoia de acțiune imediată, spune Michta.
„Voi fi foarte direct: în opinia mea, nu există un imperativ mai mare pentru aliații europeni decât acela de a se reînarma rapid și cu fermitate. Dacă ceva poate descuraja Rusia, este o demonstrație reală a capacității militare cu o apărare aeriană și antirachetă adecvată”, a declarat Michta.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
