Nu există asemănare între Israel și Hamas, Biden a respins mandatul de arestare al CPI pentru Netanyahu

Sursa foto: X/pagina President Biden.
Sursa foto: X/pagina President Biden.

Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.

Șeful Casei Albe a spus că Israelul și mișcarea teroristă palestiniană Hamas nu pot fi comparate.

„Solicitarea procurorului CPI pentru un mandat de arestare împotriva liderilor israelieni este scandaloasă. Și pentru a fi clar: orice sugerează acest procuror, nu există nicio comparație între Israel și Hamas. Vom fi mereu alături de Israel împotriva amenințărilor la adresa securității sale”, a spus Biden. În mai, el a calificat cererea procurorului Karim Khan de a emite mandate de arestare pentru oficialii israelieni „revoltatoare”.

„Statele Unite au precizat clar că CPI nu are jurisdicție în această chestiune. În coordonare cu partenerii, inclusiv cu Israelul, discutăm următorii pași”, a anunțat Casa Albă mai devreme după ședința Consiliului Național de Securitate. În același timp, Statele Unite în sine nu recunosc jurisdicția CPI - la fel ca Israelul - și, prin urmare, nu trebuie să respecte mandatul de arestare.

În mai, procurorul Khan a mai cerut emiterea unui mandat de arestare pentru liderii mișcării teroriste Hamas, Yahya Sinwar, Ismail Hania și Muhammad Deif. Cei doi primii au fost uciși de forțele israeliene. Israelul susține că l-a ucis și pe Deif în atacul aerian, dar Hamas nu a recunoscut moartea liderului său din umbră.

 

Premierul israelian așteaptă deja cu nerăbdare sosirea lui Trump

 

Netanyahu arată clar că relația sa cu democratul Biden este semnificativ mai rece decât cu noul președinte al SUA, republicanul Donald Trump. După alegerile din noiembrie, el a fost printre primii care l-au chemat pe următorul șef al Casei Albe, felicitându-l pentru „cea mai mare revenire din istorie”.

Premierul israelian a mai spus că a ignorat în mod deliberat obiecțiile administrației Biden împotriva intrării forțelor israeliene în orașele din Fâșia Gaza, ca răzbunare pentru atacul terorist al Hamas din octombrie anul trecut sau împotriva răspunsului Israelului la atacul iranian cu rachete.

Curtea, cu sediul la Haga, a început să funcționeze în 2002, când un număr suficient de state au ratificat convenția. Statele Unite și Rusia au semnat inițial Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, dar niciuna dintre țări nu l-a ratificat și ulterior și-a retras semnătura. Un total de 124 de țări sunt semnatare ale CPI, inclusiv România și alte țări UE, Marea Britanie și Canada.

O serie de țări semnatare au indicat deja că ar trebui să-l aresteze pe Netanyahu sau Galant dacă acești politicieni ar veni pe teritoriul lor. Acest lucru a fost indicat și de diplomația cehă, deși liderii interni critică în general ferm decizia CPI.

„Poziția noastră este în continuare aceeași. Republica Cehă respectă și va respecta obligațiile noastre legale internaționale. În cazul mandatelor internaționale de arestare, al parchetului și al actului poliției, nu este deloc o decizie politică. Trăim într-un stat de drept”, a declarat Ministerul de Externe ceh cu privire la problema mandatului de arestare.

Orbán: Îl vom invita pe Netanyahu și nu-l vom aresta

Premierul ungar Viktor Orbán a declarat vineri că îl va invita pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să-și viziteze țara și să se asigure că mandatul de arestare emis joi împotriva lui Netanyahu de Curtea Penală Internațională (CPI) „nu va fi executat”.

Nu ar fi prima dată când țările semnatare ignoră un mandat de arestare emis de CPI. Așa a procedat Mongolia în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin din acest an, iar mai devreme, de exemplu, Republica Africa de Sud s-a comportat similar când nu l-a arestat pe președintele sudanez Omar al-Bashir, care era căutat pentru crime împotriva umanității, inclusiv genocid, în timpul vizitei sale în țară. Țările vinovate nu sunt amenințate cu nicio pedeapsă gravă – în cazul Republicii Africa de Sud, CPI a declarat doar doi ani mai târziu că țara nu și-a respectat obligațiile.

Într-un atac terorist din octombrie 2023, Hamas și alte grupuri armate din Fâșia Gaza din sudul Israelului au ucis aproximativ 1.200 de persoane. Ca răspuns, Israelul a lansat o represalii militare pe scară largă în Fâșia Gaza, care este încă în desfășurare. Autoritățile controlate de Hamas susțin că Israelul a ucis deja peste 44.000 de oameni în enclava palestiniană din octombrie anul trecut. În bilanţ, care nu poate fi verificat independent, nu face distincţie între civili şi militanţi.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
NoMy - smt4.5.3
pixel