Cu toate acestea, utilizarea acestui tip de muniţie a scos la iveală o serie de deficiențe tehnice cauzate de intensă utilizare de către ruşi a sistemelor de război electronic. Ca urmare, utilizarea lor de către Forțele Armate Ucrainene a fost întreruptă anul trecut. Potrivit Reuters, în ultimele săptămâni, 19 muniţii de tip GLSDB au fost testate pentru a evalua dacă modernizările la care au fost supuse le-a îmbunătăţaţit performanţa.
Se menționează că o parte din modificări au implicat îmbunatăţirea conexiunilor de date pentru a-i spori rezistența la bruiajul electronic. Potrivit Reuters, reintroducerea GLSDB pe câmpul de luptă ar putea avea loc în zilele următoare, deoarece un stoc este deja prezent în Europa. Ultima dată când ucrainenii au folosit aceste arme a fost cu luni în urmă, a declarat un interlocutor al agenției.
GLSDB combină GBU-39/B Small Diameter Bomb (SDB) de 130 de kilograme, o muniție lansată din aer ghidată cu precizie, cu un motor de rachetă adaptat de la racheta de artilerie M26. GLSDB are o rază maximă de acțiune de până la 150 de kilometri.
Inițial, s-a înțeles că munițiile au fost depozitate în containere de transport și lansare standardizate, închise ermetic, pentru a fi lansate din sisteme de rachete HIMARS. Cu toate acestea, există, de asemenea, dovezi care sugerează că ar putea fi utilizate lansatoare alternative pentru desfășurarea acestor muniții. Arma utilizează un sistem de ghidare prin GPS și un sistem de navigație inerțială (INS) pentru atingerea țintei.
Desfășurarea și impactul pe care muniţiile GLSDB l-au avut pe frontul ucrainean
Utilizarea de muniții GLSDB de către forțele ucrainene a avut un impact semnificativ pe câmpul de luptă. Conform unor declarații făcute anterior de oficiali militari ucraineni, muniția GLSDB a fost utilizată pentru a ținti mijloacele rusești de mare importanță strategică, inclusiv depozite de muniție, posturi de comandă și noduri logistice. Raza de acțiune extinsă a GLSDB a permis forțelor ucrainene, în unele situaţii, să întrerupă liniile de aprovizionare ruse și să împiedice capacitatea acestora de a desfășura operațiuni ofensive susținute.
Datele cantitative provenite din informații din surse deschise (OSINT) și rapoartele militare indică faptul că GLSDB a fost responsabil pentru o serie de lovituri reușite împotriva țintelor rusești. De exemplu, la începutul anului 2023, forțele ucrainene au utilizat GLSDB pentru a distruge un depozit de muniție rusesc în regiunea ocupată Luhansk, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a disponibilității proiectilelor de artilerie pentru forțele ruse din zonă. În mod similar, au fost raportate lovituri GLSDB împotriva centrelor rusești de comandă și control din regiunea Donețk, ceea ce a condus la perturbări ale coordonării și comunicării între unitățile rusești.
Impactul calitativ al loviturilor GLSDB se extinde dincolo de distrugerea imediată a unor ținte militare. Efectul psihologic asupra forțelor ruse, care sunt acum conștiente că pot fi țintite de la distanțe mai mari cu muniție de precizie, a contribuit la un sentiment de vulnerabilitate și incertitudine. Acest lucru a forțat comandanții ruși să își disperseze forțele și să adopte poziții mai defensive, reducându-le eficacitatea operațională generală.
Provocări în fața războiului electronic rusesc
În ciuda avantajelor sale, muniţiile GLSDB nu au fost lipsite de provocări, în special în contextul capacităților rusești de război electronic (EW). După ce iniţial au încasat câteva atacuri cu aceste munţii, forțele ruse au găsit o soluţie în domeniul războiului electronic, folosind o serie de sisteme concepute pentru a perturba, înșela și degrada sistemele de comunicații, navigație și țintire ale ucrainenilor. Aceste capacități EW au reprezentat o amenințare reală la adresa eficacității munițiilor GLSDB, care se bazează în mare măsură pe ghidarea GPS/INS.
În primăvara anului trecut, s-a raportat că cea mai recentă dezvoltare a Boeing și Saab s-a confruntat cu o provocare majoră din partea sistemelor rusești de război electronic (EW) în Ucraina. Aceste sisteme au perturbat capacitatea multor GLSDB de a-și atinge țintele vizate. În mai 2024, surse Reuters au relatat că Boeing ar avea nevoie de mai multe luni pentru a remedia deficiențele acestor bombe care le-au făcut ineficiente pe frontul din Ucraina.
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă munițiile GLSDB este amenințarea cu bruiajul GPS. Sistemele rusești EW, precum R-330Zh Zhitel și Krasukha-4, sunt capabile să emită semnale puternice de bruiaj care pot perturba semnalele GPS pe o zonă destul de vastă. În unele cazuri, forțele ruse au utilizat, de asemenea, tehnici de ,,falsificare a GPS'', prin care sunt transmise semnale GPS false pentru a înșela sistemele de ghidare ale munițiilor GLSDB, făcându-le să rateze țintele vizate.
Impactul bruiajului electronic asupra eficacității GLSDB a fost documentat în mai multe cazuri. Potrivit experților militari, forțele ucrainene au raportat cazuri în care GLSDB și-au ratat țintele sau nu au detonat, probabil din cauza interferențelor GPS. Într-un caz real, un atac cu GLSDB împotriva unui post de comandă rusesc din regiunea Zaporojie ar fi fost anulat în urma bruiajului GPS, ceea ce a făcut că muniţia să lovească solul la o distanţă de câţiva kilometri de unde se afla ținta sa
Pentru a atenua efectele bruiajului, forțele ucrainene au utilizat o serie de contramăsuri, inclusiv utilizarea unor sisteme de navigație alternative, cum ar fi navigația inerțială, și integrarea tehnologiilor anti-bruiaj în sistemul de ghidare GLSDB. Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt infailibile și pot fi contracarate de sisteme EW rusești mai avansate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
