Publicitate
AFP prezintă detaliile-cheie ale tratatului Noul START, care expiră la puţin peste două săptămâni după începerea primului mandat al preşedintelui american Joe Biden.
O moştenire a "resetării"
Acordul a fost semnat în 2010 în capitala cehă, Praga, între preşedintele american de atunci, Barack Obama, şi liderul rus Dmitri Medvedev şi a fost văzut ca o componentă-cheie a eforturilor lui Obama de a "reseta" relaţiile cu Kremlinul.
Statele Unite şi Rusia vor încerca să decidă extinderea Noului START înainte de 5 februarie, tot într-un climat de puternică neîncredere reciprocă, după ce anul trecut congresmeni americani au acuzat hackeri susţinuţi de Kremlin de lansarea unui atac informatic masiv asupra instituţiilor guvernamentale americane, potrivit Agerpres.
Tăieri nucleare
Acordul limitează numărul de focoase nucleare pe care îl poate desfăşura fiecare dintre cei doi rivali la un maxim de 1550, cu circa 30% mai puţine faţă de limita stabilită precedent, în 2002, şi la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele - suficient, totuşi, pentru a arunca lumea în aer, de câteva ori.
Tratatul mai prevede o serie de inspecţii reciproce, un element de bază al dictonului "crede, dar verifică" reprezentativ pentru politica de control al armamentelor a fostului preşedinte american Ronald Reagan.
Protocolul de reînnoire a Noului START este simplu şi presupune doar un schimb de note diplomatice între Washington şi Moscova.
Preocuparea lui Trump privind China
Negocierile pentru înnoirea acordului au stagnat în timpul administraţiei fostului preşedinte american Donald Trump, care a susţinut, fără succes, cuprinderea Chinei în aceste restricţii.
În cursul unei runde de negocieri desfăşurate anul trecut la Viena, emisarul lui Trump pentru controlul armelor a difuzat pe Twitter o fotografie cu un steag chinez în dreptul unui fotoliu gol, în sala de tratative, alături de textul: "China nu şi-a făcut apariţia" - cu toate că nu se aştepta nimeni ca Beijingul să trimită un reprezentant.
Ultimul pact
În timpul guvernării Trump, SUA s-au retras din două acorduri internaţionale majore - acordul nuclear iranian şi tratatul Cer Deschis -, precum şi dintr-un acord esenţial de control al armamentelor încheiat cu Rusia, Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF).
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, care a negociat tratatul INF cu Reagan, a făcut apel la Rusia şi la Statele Unite să extindă Noul START şi să lucreze împreună pentru a se pune acord cu privire la noi reduceri ale arsenalelor nucleare ale celor două ţări.
Gesturi de deschidere de ultim moment
În ultimele luni dinaintea alegerilor prezidenţiale din SUA de anul trecut, cele două părţi au făcut o serie de gesturi de deschidere de ultim moment, dar lipsite de succes, în direcţia unui acord asupra extinderii Noului START.
Liderul rus Vladimir Putin a propus extinderea acestuia cu un an, fără nicio condiţie prealabilă, pentru a crea posibilitatea de a purta "negocieri de substanţă".
Statele Unite au exclus ideea, afirmând că au propus o serie de condiţii pentru prelungire.
Putin a declarat atunci că ar fi "extrem de trist" dacă acest tratat, care s-a dovedit de succes în stăvilirea unei curse a înarmării, va expira.
O prelungire cu cinci ani
La câteva zile după ce Biden a fost învestit preşedinte, Casa Albă a afirmat că Washingtonul va face demersuri pentru o extindere cu cinci ani a tratatului.
Iniţiativa a fost salutată de Kremlin, în timp ce purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov a menţionat că totul va depinde de detaliile propunerii SUA.
Eforturile în acest sens au fost salutate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a avertizat împotriva creării unei situaţii "fără niciun fel de limitare în ce priveşte focoasele nucleare".
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
