Noua Armată ucraineană sau vechea Armată Roșie. Pe cine vrem în Est?

Val Vâlcu |
Data publicării:
EXCLUSIV

Preşedintele Petro Poroşenko a declarat vineri, de Ziua Independenţei, că Ucraina renunţă la toate elementele care o legau de Imperiul Rus și de Uniunea Sovietică. Cel puțin o minciună, dacă nu două, în această declarație.

În primul rând, Poroșenko este contrazis de probe materiale: Bucovina de Nord, ținutul Herța și Hotinul leagă Ucraina de fosta URSS, prin Pactul Ribbentrop-Molotov și abuzul trupelor sovietice, care au ocupat ilegal acest teritoriu. Iar județele din sudul Basarabiei sunt "elemente" care leagă Ucraina direct de Imperiul țarist.

Beneficiară a rapturilor teritoriale efectuate de mari criminali ai istoriei, Ucraina nu a reușist să devină decât un mic epigon al acestora. Politica externă a fragilului stat ucrainean a copiat manevrele fostei URSS, fără să putem decela o evoluție pozitivă, în sensul modernizării și europenizării.

Paradoxul pro-europenilor de la Kiev

Paradoxal, atunci când forțele care se auto-declarau pro-europene s-au aflat la putere în Kiev, au fost mai puternice loviturile la adresa vecinilor, fie că vorbim de România fie de Ungaria. Asta în vreme ce țările din jur, tocmai pentru a ajuta Ucraina să se desprindă de trecutul său imperial, au făcut sacrificii istorice în favoarea noului stat apărut la Est.

În 28 noiembrie 1991, Parlamentul României declara că referendumul organizat de Kiev în teritoriile românești încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. - respectiv Bucovina de Nord, ținutul Herța, ținutul Hotin precum și în județele din sudul Basarabiei - este nul și neavenit, precum și consecințele acestuia.
De asemenea, se declara caduc tratatul privind regimul frontierei de stat româno-sovietice, încheiat în 1961, afirmându-se disponibilitatea Părții române de a începe negocierea unui nou acord.

Ucraina nu negociază nimic, dimpotrivă, România trebuie să lupte decenii ca să își câștige dreptatea la Haga, recuperând platoul continental din Marea Neagră. Presată să încheie acordul de asociere la Uniunea Europeană, țara noastră semnează în 1997 Tratatul cu Ucraina, așteptând de la țara căreia îi cedează teritorii un tratament european pentru românii rămași în zonele ocupate de URSS.

Politica lui Stalin, continuată de Ucraina


Politica de deznaționalizare dusă de Kiev o continuă neabătut pe cea a lui Stalin. Puterea rezultată din luptele de stradă, așa numitul Maidan, care a fracturat Ucraina chipurile pentru un parcurs european, ia ca primă măsură interzicerea școlilor în limbile regionale, printre care este, evident, și limba română.
La fel cum pro-europeanul Viktor Iușcenko, după triumful revoluției portocalii, atacă aliatul occidental al Ucrainei pe plan economic. Manevra tip KGB, prin care se răstoarnă vasul Rostok de-a latul Canalului Sulina, blocându-l, își arată roadele în 2004, când Iușcenko demarează construcția unui canal care să sece partea românească a Deltei, dar mai ales să preia traficul naval. Nicio negociere cu Ucraina nu a dus la un rezultat, în deceniul scurs de la finalizarea Canalului Bîstroe până în prezent.

Noua Armată ucraineană sau vechea Armată Roșie?

În aceste condiții, de ce nu adoptă România, țară membră UE, un ton mai dur la adresa vecinului de la Răsărit? În fond, Ucraina este dependentă de ajutoarele Comisiei, este fragilă instituțional și se află încă în zona gri, la ani lumină de integrarea în lumea occidentală.

Real-politik vorbind, România nu pare a fi în stare să își impună interesele: devastată de războiul româno-român, nu reușește să folosească niciuna din pârghiile sistemului de alianțe din care face parte. În plus, nici nu este clară soluția.


,,Sarcina noastră este să asigurăm o independență ireversibilă şi o Ucraină mare și puternică, fără perspectiva revenirii în sfera de influență a Rusiei" - a afirmat Poroşenko la parada militară de la Kiev, eveniment intitulat de autorităţi "Marşul Noii Armate".

Mica Rusie de la granița de est și nord-est pare a fi preferabilă Marii Rusii cu care ne-am învecinat până în 1991. Dintre două rele îl tolerezi pe cel mai mic.

 

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel