Ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina și la amenințarea în creştere a războiului hibrid în regiune, această inițiativă reprezintă unul dintre cele mai ambițioase și mai costisitoare proiecte de securitate luate vreodată în considerare în Europa.
Condus de Germania și sprijinit de șase state membre ale NATO - Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia - proiectul ,,Drone Wall'' este mai mult decât un gest simbolic. Acesta a fost gândit ca un sistem complet operațional, proiectat pe mai multe niveluri care includ drone de recunoaștere dotate cu inteligență artificială, senzori aflați la sol, platforme mobile de combatere a dronelor și supraveghere prin satelit.
Obiectivul său este de a detecta și neutraliza amenințările în timp real, fie că este vorba de incursiuni ale dronelor, de bruiaje GPS sau de activități transfrontaliere clandestine, furnizând în același timp forțelor NATO informații exacte și în timp real despre zonele considerate cele mai vulnerabile.
Deseori denumit „cel mai scump zid tehnologic din lume”, proiectul este văzut ca un răspuns major la natura în continuă evoluție a amenințărilor militare, în care dronele, interferențele electronice și operațiunile hibride modelează din ce în ce mai mult peisajul de securitate. Pentru cei care conduc inițiativa „Zidul dronelor”, obiectivul nu este doar de a consolida poziția defensivă a NATO, ci și de a demonstra capacitatea Europei de a dezvolta și implementa soluții tehnologice performante.
Potrivit lui Martin Karkour, director de vânzări la Quantum Systems - una dintre principalele companii germane implicate în această initiatva- „Acesta nu este un zid simbolic. Acesta este unul real”.
Acesta a adăugat că tehnologia este deja disponibilă și că proiectul depinde acum de coordonarea politică la nivelul UE sau NATO pentru realizarea proiectului. Quantum Systems produce în prezent câteva sute de drone pe lună, inclusiv modelele Vector și Trinity Pro, ambele optimizate pentru misiuni de supraveghere în medii complexe.
Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a făcut din apărare o prioritate națională, anulând restricțiile privind cheltuielile militare și oferind un sprijin puternic întreprinderilor naționale de apărare. Această schimbare strategică reflectă o tendință mai largă în Europa, țările încercând să își consolideze autonomia strategică pe fondul unei incertitudini tot mai mari cu privire la angajamentele de securitate ale SUA, în special ca urmare a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și a presiunii sale continue asupra membrilor NATO de a-și crește bugetele de apărare.
Cum se implică deja statele participante la iniţiativa ,,Done Wall''?
Statele baltice, situate pe linia frontului cu Rusia, joacă un rol-cheie în primele faze ale implementarii acestui proiect. În Estonia, inițiativa este coordonată prin intermediul Clusterului Estonian al Industriei de Apărare, care reunește mai multe întreprinderi locale din domeniul tehnologiei de apărare.
Printre acestea, compania DefSecIntel Solutions a dezvoltat sistemul Erishield - un sistem care integrează inteligența artificială, senzori avansați și unități mobile de combatere a dronelor pentru a detecta și neutraliza UAV-urile ostile. Estonia a alocat 12 milioane EUR pe o perioadă de trei ani pentru a sprijini proiectul. Alte companii, precum Rantelon, Marduk Technologies și Hevi Optronics contribuie, de asemenea, la proiect, cu scopul de a asigura o supraveghere completă a situației de-a lungul frontierei estice a NATO, inclusiv detectarea tentativelor de contrabandă și a operațiunilor ostile de supraveghere aeriană sau sabotaj.
Ministrul lituanian de interne, Agne Bilotaite, a descris ,,zidul dronelor'' drept o „nouă formă de apărare a frontierelor”, afirmând că acesta va contribui la protejarea împotriva provocărilor din partea țărilor ostile. Finlanda și Norvegia sunt, de asemenea, implicate, în special pe segmentele nordice ale frontierei, unde condițiile meteorologice dificile necesită soluții tehnologice foarte robuste.
De asemenea, în Polonia au început deja demersurile în cadrul programului Shield-East, care include construirea a 700 de kilometri de infrastructură de supraveghere a frontierelor. Această secțiune se numără printre primii pași concreți ai proiectului mai amplu, în așteptarea unor decizii politice ulterioare la nivelul NATO pentru extinderea și armonizarea sistemului în ansamblu.
De ce România nu face parte din această iniţiativă a NATO?
România, un stat membru NATO aflat în prima linie, este tot mai afectată de războiul dronelor care se desfășoară în Ucraina vecină. Mai multe incidente documentate în care drone rusești s-au prăbușit sau au fost descoperite pe teritoriul României au amplificat preocupările legate de securitate și au declanșat o dezbatere națională privind gradul de pregătire.
Conform surselor oficiale românești, au fost confirmate mai multe incidente cu drone pe teritoriul României. În septembrie 2024, fragmente de drone, identificate ulterior ca fiind probabil drone rusești de recunoaștere Orlan-10, au fost găsite în apropierea frontierei fluviului Dunărea.
Au urmat alte incidente, ceea ce a determinat elaborarea unui proiect de lege menit să consolideze capacitatea de supraveghere aeriană și de reacție (Parlamentului României, octombrie 2024). Această lege propune o acoperire radar sporită și protocoale mai clare pentru intervenția militară în cazul încălcării spațiului aerian.
Experții militari subliniază faptul că România este vulnerabilă din cauza faptului că are o graniță lungă cu Ucraina. De asemenea, factorii de decizie din domeniul apărării subliniază importanța cooperării cu aliații și a consolidării prezenței NATO în regiunea Mării Negre pentru a descuraja noi incursiuni
Rapoartele unor grupuri de reflecție precum Atlantic Council și European Council on Foreign Relations (ECFR) avertizează cu privire la riscul tot mai mare de escaladare neintenționată din cauza propagării războiului cu drone.
O analiză ECFR remarcă faptul că costul relativ scăzut și accesibilitatea dronelor fac din acestea o amenințare persistentă de-a lungul flancului estic al NATO, necesitând un răspuns coordonat al Alianței dincolo de măsuri luate individual la nivel național. Center for European Policy Analysis (CEPA) subliniază necesitatea ca România să investească în tehnologia de combatere a dronelor și să își integreze sistemele de apărare aeriană în arhitectura mai largă a NATO (rapoarte CEPA, ianuarie 2025).
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
