Potrivit săptămânalului german Welt am Sonntag, aceste cerințe minime de capacitate, stabilite în principal de către generalul american Christopher Cavoli și amiralul francez Pierre Vandier, cei mai înalți comandanți militari ai alianței, conțin o serie de cerințe suplimentare pentru statele membre.
În timp ce în 2021 au fost considerate suficiente 82 de brigăzi de luptă, în viitor ar trebui să existe 131. Aceasta reprezintă o creștere cu 49 de astfel de mari unități de luptă, fiecare având aproximativ 5.000 de militari. Pentru a conduce și susține aceste trupe, numărul „corpurilor de luptă” va crește de la 6 la 15, iar cel al cartierelor generale de divizie de la 24 la 38.
Numărul de unități antiaeriene este de așteptat să crească semnificativ, de la 293 la 1.467. Acestea vor include sisteme de rachete antiaeriene precum Patriot, Iris T-SLM, Skyranger, dar și sisteme antidronă și de protecție la distanță apropiată. Numărul de unități de elicoptere este, de asemenea, de așteptat să crească, de la 90 la 104.
Acestea sunt cerințele totale adresate celor 32 de aliați. MCR-urile distribuite statelor membre devin ținte de capacitate obligatorii după reuniunea miniștrilor apărării NATO din octombrie 2025.
Cantitatea de capabilități alocată este raportată la nivelul economic și la mărimea populației unui stat aliat, după cum se prezintă în ziarul Armatei germane. În cazul Germaniei, acesteia i s-au alocat aproximativ 9,28% din totalul capacităților necesare, ceea ce presupune ca Bundeswehrul să furnizeze „cinci până la șase brigăzi de luptă suplimentare”, precum și personalul unui „corp suplimentar de luptă” și al unei alte unități de elicoptere, în condițiile în care are în prezent opt brigăzi, o a noua este în curs de înființare și o a zecea este planificat să devină operațională până în 2031.
Deși procesul de planificare în curs de desfășurare al NATO se referă la perioada din 2031, comandanții alianței, prin MCR, au cerut ca „demersurile necesare pentru procurarea capabilităților necesare cele mai urgente să fie inițiate cât mai repede posibil”. De asemenea, se menționează că implementarea obiectivelor NATO ar „necesita, probabil, mult mai mult de două procente din produsul intern brut în investiții în apărare pentru aliați.”
Respingerea acestor planuri nu este recomandată niciunui stat, deoarece ar prejudicia acceptarea unanimă a procesului și ar pune sub semnul întrebării credibilitatea întregii alianțe.
În prezent se mai pot derula negocieri între state și conducerea NATO privind natura și cantitatea aportului, însă procesul pare în general înțeles și acceptat de membrii NATO. Mai mult guverne, precum cel german, consideră deja îndeplinirea obiectivelor de capacitate stabilite de NATO drept o prioritate națională.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
