,,În timpul evenimentului, UAV-ul a fost integrat cu forțele aeriene și navale pentru a executa o lovitură simulată cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra unei nave adverse simulate”, a informat Flota a șasea americană într-un comunicat de presă, din 15 martie, la doar o zi după ce un UAV de același tip a fost doborât de ruși în Marea Neagră.
„Capacitățile de ultimă oră oferite de MQ-9 au permis aviatorilor din cealaltă parte a lumii să aibă un impact pozitiv direct asupra operațiunilor de luptă din mijlocul Mării Ionice, oferind Forțelor Navale de Lovire și Sprijin ale NATO capacitatea de a lua decizii în timp real care să ducă la victorii decisive în luptă”, a declarat căpitanul Alex Hampton, comandantul Aripii 7 de Portavion (Carrier Air Wing 7). „Acesta este un exemplu de ceea ce poate face MQ-9 pentru Marina SUA pentru a crește continuu capacitățile militare ale NATO în toate domeniile de luptă.”
Operațiunea Jackpot Hooligan are ca scop realizarea unui lanț de ucidere la o distanță suficient de mare, astfel încât aeronavele de luptă cu pilot, în momentul lansării rachetelor, să fie în afara razei de lovire a inamicului. Prima fază a operațiunii a constat în dezvoltarea procedurilor și verificarea lor pe teritoriul SUA. În cea de-a doua fază, desfășurată în Marea Mediterană (decembrie 2022) au fost efectuate mai multe exerciții de integrare cu caracter tehnic, la care au participat inclusiv experți din Garda Aeriană Națională din Dakota de Nord.
Desfășurarea operațiunii Jackpot Hooligan III din Marea Ionică, 23 februarie
Comandamentul Aerian al NATO (AAC – Allied Air Command), format din aviatori din Franța și Marea Britanie, a localizat nava (adversă) în sudul Mării Ionice folosind un radar cu rază lungă cu apertură sintetică.
Echipa de la AAC a elaborat un scenariu de luptă pentru distrugerea navei și a trimis informațiile către un MQ-9.
UAV-ul a transmis mai departe coordonatele navei inamice către un avion de avertizare timpurie E-2D Hawkeye aflat în componența CSG-10 (Grupul de Lovire 10 bazat pe portavionul american George H.W. Bush).
Ulterior, E-2D Hawkeye a direcționat o forță de atac formată din avioane F/A-18 americane și AV-8B Harrier spaniole, într-o zonă sigură ferită de simularea apărării antiaeriene inamice.
Forța de atac a lansat rachetele din zona sigură, folosind informații furnizate de UAV
Pe tot parcursul atacului, MQ-9 a menținut identificarea pozitivă a navei inamice și a efectuat scanări în jurul acesteia pentru a se asigura că armele forței de atac vor viza doar nava aleasă, eliminând daunele colaterale aduse navelor civile din zonă.
După lovitură, UAV-ul și-a folosit puternica camera video cu mișcare completă pentru a finaliza evaluarea post-atac a misiunii, a transmis datele prin radio, chat și Link- 16 atât Forței de Lovire a NATO, cât și țărilor din Alianță.
Ofițerul, care a fost delegat de Aviația americană pentru a participa la integrarea MQ-9 cu Forțele Navale, a remarcat succesul operațiunii, pe care a caracterizat-o drept un deschizător de drumuri în procesul de integrare între Aviație și Marină.
„De când am început colaborarea cu CSG-10 în urmă cu șase luni, ne-am crescut letalitatea combinată și ne-am redus timpul necesar pentru a lucra la procesul nostru standard de lanț de distrugere. Acest exercițiu de lovitură este primul dintre multele lucruri grozave pentru integrarea Forțelor Aeriene și Marinei americane ”, a declarat maiorul Matt Mraz, ofițer de legătură MQ-9, îmbarcat la bordul portavionului din clasa Nimitz USS George H.W. Bush (CVN 77).
Introducerea MQ-9 în lanțul de ucidere presupune că prin intermediul UAV-ului este transmis efectiv semnalul de dirijare a rachetelor către țintă, deși în comunicatele despre fazele doi și trei ale operațiunii Jackpot Hooligan, nu se precizează explicit acest lucru.
Astfel, MQ-9, dotat cu sisteme radar și opto-electronice avansate (care permit o monitorizare de înaltă fidelitate a țintelor), precum și cu echipamente de comunicații de viteză ridicată și la distanță mare (prin care se comunică atât cu racheta cât și cu alte entități conectate) face ajustările necesare la traiectoria rachetei în cazul țintelor mobile, cum este cazul navelor de luptă.
Dacă avionul F-18 lansează o rachetă AGM-158B JASSM-ER la o distanță apropiată de raza maximă de acțiune care este de 925 de km, din momentul lansării și până la impact, o țintă aflată în mișcare poate ieși din zona de detecție a senzorului de atac terminal al rachetei. În acest caz, MQ-9 este mai mult decât util pentru a face corecțiile care se impun.
În plus, avioanele de luptă, care lansează rachetele, pot deveni simpli transportatori de arme, de țintire ocupându-se operatorul UAV-ului, care preia efectiv rachetele. Aceste aeronave nici măcar nu trebuie să cunoască detalii despre ținte sau despre operație, ele trebuie doar să se afle la un anumit timp, la anumite coordonate pentru a lansa rachete pe o anumită direcție, ulterior plecând către portavion.
Sistemele electronice (comunicații, radar, senzori etc.) de la bordul MQ-9 permit acum un aproape „Long Range Kill Chain” (lanț de ucidere la mare distanță) de peste 500 de kilometri pentru ținte mobile, ceea ce reprezintă o noutate absolută la nivel mondial.
În aceste condiții, pentru toți potențialii adversari ai SUA, drona MQ-9 și mai ales softul de la bord reprezintă o prioritate ridicată în a le obține.
Rusia are dislocată permanent în Marea Mediterană o navă de cercetare electronică, cu care monitorizează emisiile electromagnetice de interes. Operațiunea Jackpot Hooligan i-a pus cu siguranță pe gânduri pe liderii militari ruși, care nu reacționează doar nervos când o dronă zboară în spațiul aerian internațional.
Programul „Long Range Kill Chains” pentru ținte mobile (nu pentru ținte fixe) este încă în faza de început, necesitatea lui fiind dictată de sistemele A2/AD foarte avansate tehnologic și greu de depășit (cu aviația) ale Chinei și posibil ale Rusiei (ultima nu prea a confirmat în războiul din Ucraina), precum și de construirea în următorii ani de către SUA a armelor hipersonice cu raze de acțiune de peste 1.000 de kilometri. În principiu, acest program se va baza pe sateliți aflați pe orbite joase, Forțele Spațiale cerând o finanțare de 1,2 miliarde de dolari pe următorii cinci ani.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
