Regiunea Mării Baltice este în alertă maximă după o serie de întreruperi ale cablurilor de alimentare, a conexiunii de telecomunicații și a conductelor de gaze de când Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar alianța militară NATO și- a sporit recent prezența cu fregate, avioane și drone navale.
Misiunea „Baltic Sentry” a NATO a fost lansată pe 14 ianuarie, statele membre fiind de acord să desfășoare o misiune de patrulare în largul coastei Estoniei pentru a păzi cablurile de comunicații submarine cheie, în urma multiplelor acte de sabotaj.
„Vor să ne controleze țara”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat în stilul caracteristic, acuzând că patrularea navelor NATO în Marea Baltică reprezintă un abuz.
Zaharova avertizează că misiunea maritimă a NATO ar putea escalada și mai mult relația dintre Moscova și Occident, într-o regiune pe care ambele părți o consideră critică pentru interesele lor strategice.
În cadrul conferinței de presă, Zaharova a condamnat acțiunile NATO în Marea Baltică și a spus că „este evident că mișcările Alianței Nord-Atlantice nu vizează creșterea securității, ”ci controlul țării noastre”. „Vorbim despre o încercare de a crea obstacole artificiale pentru navigația în Marea Baltică”.
Ea a mai sugerat că NATO, prin protejarea cablurilor submarine, încalcă legislația internațională deoarece acestea nu sunt prevăzute în legile privind libertatea navigației, adăugând că Rusia „va monitoriza cu atenție situația din Marea Baltică și va răspunde în mod corespunzător la abuzurile NATO”.
Navele suspecte care și-au ”prins” ancora în infrastructura critică a statelor NATO. Lista de ”coincidențe” din Marea Baltică
Seria de întreruperi ale magistralelor de electricitate, gaze sau telecomunicații a început după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.
Reuters a făcut o listă cu evenimentele care s-au petrecut în regiunea Mării Baltice în ultimii ani.
OCTOMBRIE 2023: Gazoductul BALTICCONNECTOR și mai multe cabluri submarine de telecomunicații
O conductă de gaz submarină, Balticconnector, care leagă Finlanda și Estonia sub Marea Baltică, a fost avariată după ce vasul chinezesc NewNew Polar Bear și-a târât ancora pe fundul mării la începutul zilei de 8 octombrie 2023, au stabilit anchetatorii finlandezi.
Poliția estonă suspectează că nava a deteriorat și cablurile de telecomunicații care leagă Estonia de Finlanda și Suedia în perioada 7-8 octombrie, înainte de a lovi conducta de gaz în drumul său către un port de lângă Sankt Petersburg din Rusia.
China a promis Finlandei și Estoniei asistență în investigații, dar autoritățile estoniene au spus că chinezii au făcut puțin pentru a-și îndeplini promisiunile.
Anchetatorii finlandezi și estonieni nu au reușit să stabilească dacă nava sub pavilion Hong Kong a cauzat avariile accidental sau în mod deliberat și nu și-au furnizat încă concluziile în aceste cazuri.
NOIEMBRIE 2024: Cabluri de comunicații TELECOM BALTIC
Două cabluri de comunicații submarine prin fibră optică situate la mai mult de 100 de mile marine (aproximativ 200 km) unul de cealălalt în Marea Baltică au fost întrerupte pe 17 și 18 noiembrie, ridicând suspiciuni de sabotaj.
Anchetatorii s-au concentrat asupra cargoului chinez Yi Peng 3 , care a părăsit portul rus Ust-Luga pe 15 noiembrie, iar o analiză Reuters a datelor MarineTraffic a arătat că coordonatele navei corespundeau cu ora și locul în care au avut loc incidentele.
China a permis reprezentanților din Germania, Suedia, Finlanda și Danemarca, pe 21 decembrie, să urce la bordul Yi Peng 3 împreună cu anchetatorii chinezi, după un impas diplomatic de o lună în care nava a rămas nemișcată pe o linie de navigație daneză.
Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat, pe 23 decembrie, că China nu a ascultat cererea guvernului suedez ca un procuror să poată conduce ancheta preliminară la bord.
DECEMBRIE 2024: Cabluri de electricitate și de internet
Cablul submarin de alimentare cu electricitate Estlink 2, care leagă Finlanda și Estonia, a fost avariat pe 25 decembrie împreună cu patru linii de telecomunicații.
Finlanda a lansat o anchetă pentru sabotaj și pe 26 decembrie a confiscat un tanc care transporta petrol rusesc, suspectat că a provocat pagubele târându-și ancora pe fundul mării.
Autoritățile finlandeze au declarat că Eagle S, înregistrat în Insulele Cook, face parte dintr-o „flotă din umbră” folosită pentru a eluda sancțiunile aplicate exporturilor de petrol rusești.
Kremlinul a spus că confiscarea navei nu o îngrijorează prea mult, iar Rusia a negat anterior implicarea în astfel de incidente.
Poliția finlandeză a declarat pe 29 decembrie că a găsit urme pe fundul mării de unde bănuiește că Eagle S a deteriorat cablurile, iar anchetatorii au recuperat ulterior o ancoră pierdută despre care se credea că aparține navei.
IANUARIE 2025: Cablu de comunicații SUEDIA-LETONIA
Un cablu submarin de fibră optică care leagă coasta de vest a Letoniei și insula suedeză Gotland a funcționat defectuos în primele ore ale dimineții zilei de 26 ianuarie.
Prim-ministrul Letoniei Evika Silina și operatorul cablului, Corporația de Radio și Televiziune de Stat din Letonia (LVRTC), au declarat că pagubele au fost cauzate probabil de un „impact extern”.
Secționarea cablului a avut loc în zona economică suedeză a Mării Baltice, la aproximativ 130 km (80 mile) de portul leton Ventspils, potrivit LVRTC.
Întreruperea a declanșat o anchetă a NATO și a forțelor maritime locale, iar Suedia a confiscat și s-a urcat ulterior la bordul vasului de cargo Vezhen, sub pavilion maltez, suspectat că ar fi cauzat avariile într-un act de sabotaj grav.
Compania de transport maritim bulgar Navigation Maritime Bulgare, care deține Vezhen în flota sa, a declarat luni că una dintre ancorele navei a căzut pe fundul mării în urma vântului puternic și este posibil să fi lovit cablul, dar a negat orice sabotaj.
***
Amintim și că Nord Stream 1 și Nord Stream 2 (gazoducte construite în Marea Baltică de către Gazprom, pentru a pompa peste 100 de miliarde de mc de gaze către Germania) au fost avariate pe 26 septembrie 2022.
Seismologii suedezi au înregistrat mai multe explozii submarine, la aproximativ 17 ore distanță, în largul insulei daneze Bornholm, care au rupt trei din patru conducte din sistemul Nord Stream, eliberând metan în atmosferă.
În cadrul investigațiilor, Suedia a găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la fața locului, confirmând că a fost un act deliberat, dar Suedia și Danemarca și-au închis investigațiile fără a numi suspecții în 2024.
Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea.
Unii oficiali occidentali au sugerat că Moscova și-a aruncat în aer propriile conducte, o interpretare respinsă de președintele rus Vladimir Putin.
Rusia a dat vina pe Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru explozii, care au oprit în mare măsură gazul rusesc de pe piața europeană. Acele țări au negat implicarea.
În august 2024, Germania a cerut Poloniei să aresteze un instructor de scufundări ucrainean acuzat că face parte dintr-o echipă care a aruncat în aer conductele Nord Stream. Polonia a spus că bărbatul a părăsit țara înainte de a putea fi reținut.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
