,,Ţinând cont de amploarea războiului (...), va trebui să ne batem toată iarna'', a spus Kuleba la o conferinţă de presă online. Pentru aceasta, Ucraina are nevoie de ,,mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, muniţii, vehicule blindate, în special cele cu şenile'', a enumerat ministrul ucrainean. El a menţionat şi ''nevoia foarte importantă'' de tunuri suplimentare de calibrul 155 mm.
,,Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive'', a explicat ministrul ucrainean de externe.
De când a început în februarie invazia rusă în Ucraina armata acesteia a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului.
Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament, citat de Reuters.
Potrivit lui Michal Strnad, care deţine compania cehă Czechoslovak Group (CSG), implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei, în pofida fluxului consistent de muniţii primite, trupele ucrainene nu au muniţii suficiente, întrucât în urma ajutorului oferit Ucrainei armatele statelor occidentale se confruntă cu o diminuare a propriilor stocuri, iar capacităţile de producţie sunt limitate.
El estimează că armata ucraineană trage săptămânal circa 40.000 de obuze folosind cele câteva sute de tunuri primite din partea ţărilor occidentale, iar industria de apărare a acestora din urmă nu face faţă unei asemenea cadenţe. Dar ajutorul militar occidental a permis pe ansamblu trupelor ucrainene să treacă de la defensivă la acţiuni contraofensive ce au eliberat porţiuni din teritoriile ocupate.
Trupele ruse, după ce s-au repliat din mare parte din provincia nordică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson, s-au regrupat acum în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive. În prezent luptele sunt deosebit de intense în Doneţk, unde trupele ruse au reuşit recent avansuri limitate şi asediază mai multe localităţi, printre care Bahmut şi Marinka.
Pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie, un pod strategic din oraşul Melitopol ocupat de trupele ruse a fost detonat, potrivit responsabililor proruşi fiind vorba despre un sabotaj ucrainean.
După explozia de pe podul Crimeii, atribuită de Moscova tot unui sabotaj ucrainean, Rusia a lansat în octombrie o serie de atacuri cu drone şi rachete asupra infrastructurilor critice ucrainene, pentru a încerca astfel să aducă Kievul la masa negocierilor şi a diminua potenţialul de luptă al Ucrainei.
''Atacurile Rusiei contra instalaţiilor energetice ale Ucrainei îngreunează logistica militară şi comunicaţiile între unităţi'', a explicat marţi liderul prorus din Doneţk, potrivit agenţiei EFE. Mai mult, adaugă acesta, bombardamentele împiedică şi funcţionarea normală a industriei ucrainene care repară echipamentele militare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
