Publicitate
Într-o postare din 20 februarie pe Twitter, Președintele Estoniei, Alan Karis, a precizat că Rusia intensifică deliberat tensiunile și Occidentul nu ar trebui să creadă ce se spune la Moscova.
”Asistăm la o escaladare planificată, premeditată a Rusiei. Indiferent de rezultat, mesajul nu poate fi mai clar: nimic din ce spune statul rus nu poate fi, din păcate, de încredere”.
În continuare, liderul eston a trimis un mesaj de susținere pentru Ucraina. ”Calea pentru o Ucraină liberă și europeană este clară, iar Estonia sprijină pe deplin acest lucru.”
Ministrul de Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a acuzat Rusia pentru agravarea, din ultimele zile, din Donbas și consideră că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie deja pregătite.
„Ceea ce se întâmplă în Donbass este o responsabilitate clară a Rusiei. Și decizia lor de a nu retrage trupele din Belarus, deși spun că este doar ceva temporar, este un semn clar că trebuie să trecem de la cuvinte la pregătirea anumitor măsuri”, a declarat Rinkēvičs.
Potrivit ministrului leton, impunerea sancțiunilor ar putea fi discutată la ședința Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene de luni și un „semnal politic” ar putea fi transmis Moscovei. Colegii din Lituania și din alte țări au opinii similare, a declarat Rinkēvičs pentru Radio Letonia.
Anunțarea sancțiunilor va dura ceva timp. În prima fază, vor fi restricționate exporturile rusești și se va interzice accesul [Rusiei] la tehnologia modernă, a adăugat oficialul leton.
Finlanda, vecinul de peste Golful Finic al Estoniei, nu se simte amenințată de Rusia, cel puțin pe termen scurt.
„Finlanda este o democrație stabilă. Suntem membru al Uniunii Europene și parte din Occident”, a declarat, duminică, Președintele finlandez Sauli Niinistö, potrivit Politico, care citează emisiunea „State of the Union” de la CNN. „Nu ne este frică de tancurile rusești care trec brusc granița cu Finlanda.”
Cu toate acestea, Niinistö a sugerat că acțiunile Rusiei din prezent îi poate face pe finlandezi să regândească aderarea la NATO.
„De asemenea, depinde foarte mult de ce se întâmplă de fapt în Ucraina și de cum se va comporta Rusia după aceea. Dacă, Rusia vede o poveste de succes pentru ea, asta o va face mai periculoasă”, a declarat președintele Finlandei.
Finlanda a păstrat un echilibru delicat în relația cu Rusia, fiind invadată de Uniunea Sovietică în 1939. Țara, care se învecinează cu Rusia, a rămas neutră pe tot parcursul Războiului Rece, nefiind parte nici din Pactul de la Varșovia, nici din NATO.
Ultima mișcare semnificativă, în plan militar a Finlandei, este recenta decizie de a cumpăra 64 de avioane stealth F-35. Acestea reprezintă cu siguranță un instrument puternic de descurajare, dar primul avion este așteptat să ajungă în decursul anului 2026, poate prea târziu pentru un joc care este în desfășurare.
Granița terestră cu Rusia, precum și distanța mică pe apă față de Rusia, fac țările baltice foarte atente și prevăzătoare, atunci când analizează situația actuală din flancul estic al NATO. Statele Unite și Marea Britanie împărtășesc aceeași îngrijorare, iar forțele pe care le trimit acolo sunt semnificative.
Între timp, pe flancul sud-estic este o oarecare detașare. Bulgaria și Croația apreciază că nu prea ar fi nevoie de forțe suplimentare. Turcia pare cumva anesteziată de actualele evoluții și, probabil, analizele sale de la nivelul serviciilor de informații indică o situație mult mai gravă decât se credea.
Doar România pare să perceapă pericolul altfel și a sprijinit imediat dislocarea militarilor americani.
Cu toate acestea, nimeni de aici nu crede într-un atac împotriva unei țări NATO.
Într-o analiză, de acum aproape un an, prezentată la Institutul Internațional IFIMES, doi generali români în retragere, Teodor Palade și Corneliu Pivariu avertizau: „Strategii români cu viziune futuristă asupra război ne vorbesc despre imposibilitatea izbucnirii unui război clasic. Ne spun necontenit teorii despre războiul asimetric, despre atacuri cibernetice și lupte...”
Realitatea s-ar putea să îi confirme pe cei doi generali, mai rapid decât se așteptau. Rusia a investit destul de mult în forțele sale armate în ultimii ani și banii trebuie scoși. Ucraina federalizată și sub controlul Rusiei - control care de altfel a mai fost dar nu a funcționat, s-a putea să fie prea puțin.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
