În timpul felicitărilor sale de Revelion adresate forțelor armate, pe 20 ianuarie, la Cesson-Sévigné, șeful statului francez a sugerat cu fermitate că resursele alocate forțelor armate sunt încă insuficiente având în vedere contextul de securitate, Franța fiind „în prima linie a amenințărilor”.
Potrivit președintelui Macron, amenințarea la adresa Europei a accelerat și trebuie înțelese toate consecințele care derivă din acest lucru.
„Trebuie să mergem mai departe și mai repede”, a spus el după ce a amintit că „s-au făcut multe în șapte ani (de când a preluat mandatul de președinte – nota autorului) pentru a oferi Franței cea mai eficientă armată din Europa”. Totuși, a continuat el, „dacă refuzăm să vedem că amenințarea accelerează, atunci vom eșua în datoria și vocația noastră”. De asemenea, trebuie să „investim, să simplificăm, să protejăm și să avem o preferință europeană” pentru că „trebuie să acționăm ca europeni, să vedem toate consecințele și să nu lăsăm pe nimeni să ne dicteze viitorul care trebuie să fie al nostru.”
Președintele Macron consideră că forțele armate naționale trebuie să se adapteze inclusiv unei transformări accelerate a întregii lumi.
„Facem față acestei accelerări a lumii [...], apărarea noastră este la capacitatea maximă? Este ea pregătită pentru riscurile mondiale care vor veni, pentru pericolele vremurilor așa cum sunt acestea? Depinde de noi să decidem. Francezii mi-au încredințat responsabilitatea protecției lor. De aceea, cer să mi se propună acțiunile necesare pentru ca apărarea noastră să se adapteze la acest nou mediu”, a declarat domnul Macron.
Pe 23 ianuarie, Senatul francez urmează să adopte, în primă lectură, proiectul inițial de lege de finanțare pentru 2025. Apoi, acest text va fi transmis unei comisii parlamentare mixte pentru a încerca un compromis între deputați și senatori. Între timp, și în stadiul actual al dezbaterilor, Înalta Adunare a confirmat majorarea cu 3,3 miliarde de euro a bugetului Ministerului Forțelor Armate prevăzut de Legea de programare militară [LPM] 2024-30, din care s-au tăiat sumele pentru Serviciul Național Universal [SNU] considerând că generalizarea lui nu era „nici posibilă, nici de dorit”. Și asta, împotriva sfaturilor guvernului, care a dorit să mențină acest sistem susținut de președintele Macron încă de la primul mandat, potrivit publicației franceze Zone Militaire (Opex360).
LPM 2024-30 ar trebui de asemenea actualizată pentru a ține cont de această accelerare a amenințării care va fi descrisă mai bine în noua actualizare a Evaluării Strategice Naționale.
Nota autorului: Demersul președintelui Macron este unul fără precedent și excepțional, deoarece revizuirea evaluării mediului de securitate internațional se face de regulă la peste 5 – 7 ani sau mai mult dacă nu au fost schimbări semnificative. Ultima evaluare de nivel strategic a mediului internațional de securitate a avut loc în 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina.
Menționarea de câteva ori a sintagmei „accelerarea amenințării” în diferite forme indică o schimbare substanțială în rău a mediului internațional de securitate, o stare de tensiuni agravate, probabil/posibil și de războaie, care se va menține cel puțin pe termen mediu (5 – 10 ani), posibil chiar și lung.
Precizarea făcută de președintele Macron, potrivit căreia „trebuie să acționăm ca europeni”, indică și faptul că Europa trebuie să meargă pe scenariul în care va fi nevoită să se apere singură, deoarece Statele Unite, din diferite motive, ar putea fi prezente doar simbolic în această misiune.
Cel mai negru scenariu, declanșarea de către Rusia a unui război armat asumat împotriva țărilor NATO sau UE din Europa
Dar, acest război poate îmbrăca inclusiv forme neasumate oficial din partea Rusiei, de genul ocupării Peninsulei Crimeea de către militari fără insemne, situații care ar complica într-o anumită măsură invocarea articolului 5 din Tratatul NATO foarte necesar pentru a răspunde decisiv la acțiunea/acțiunile respective.
Măsura pe care o sugerează președintele Franței, Emmanuel Macron, este, cel mai probabil, una de pregătire avansată a cât mai multor forțe europene capabile să desfășoare împreună operații de război de înaltă intensitate. Este, probabil, cea mai bună formă, la îndemână, de descurajare a unei potențiale agresiuni rusești de război convențional.
Pivotarea SUA către zona indo-pacifică nu ar trebui în mod normal să fie o scuză pentru administrația americană de a părăsi teatrul european, deoarece nu Europa a generat relația de dependență de securitate, ci chiar SUA prin cele opt decenii de asumare deplină a unei misiuni pe care nu a vrut să o încredințeze nimănui. O tranziție rapidă la același nivel de securitate, dar fără forțele SUA, nu este posibilă în următorii, probabil, 10 – 15 ani pentru Europa. Experți militari și cei în probleme economice ar trebui consultați în acest sens dacă va fi cazul.
Pe de altă parte, chiar dacă Europa va construi acele forțe convenționale capabile să înfrângă și să descurajeze Rusia, lucru de care Europa este cu siguranță capabilă, totuși descurajarea totală a Rusiei nu va fi niciodată realizată datorită superiorității absolute în arme nucleare pe care o are Rusia. Sub această umbrelă nucleară pe care o are Rusia, descurajarea convențională europeană, oricât de puternică va fi ea, va cântări prea puțin pentru a putea fi credibilă în fața conducerii de la Moscova.
Singura șansă a lumii libere, în aceste momente complicate de securitate prin care trece nu doar ea ci întreaga omenire, este unitatea necondiționată. Orice altă abordare va duce la neîncredere și la fragmentarea în rândul lumii libere, fragmentare care se și prefigurează, ceea ce servește scopurilor Rusiei.
SUA dau semne că nu își vor mai asuma mult timp misiunea lor fundamentală și anume cea de protector și de leadership al NATO și al lumii libere, din ce în ce mai multe țări alunecând spre BRICS - organizația controlată de China și Rusia.
Ca reacție, națiunile NATO din Europa și din UE, în lipsa unui angajament clar și reînnoit de securitate al SUA, sunt pe cale să declanșeze un proces la scară mare de înarmare și de integrare al forțelor, bazat în mare parte pe resursele de apărare europene.
Orice întârziere a conducerii SUA în asumarea unor decizii, indiferent de sensul lor, va genera riscuri suplimentare prin întârzieri induse în dezvoltarea și inițierea unor programe strategice de apărare la nivelul NATO și țărilor aliate/partenere ale SUA.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
