Țările europene ar trebui să contribuie la asigurarea securității Ucrainei pe mare, în aer și pe uscat, a spus Macron.
O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina în zilele următoare pentru a pregăti viitorul format al armatei ucrainene în toate domeniile, precum şi o posibilă desfăşurare de forţe din mai multe ţări europene aliate în urma unui eventual acord de pace, a anunţat joi, la Paris, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Potrivit președintelui francez, nu va fi vorba despre o forță de menținere a păcii, militarii ar trebui să fie dislocați în mai multe zone strategice.
"Cred că, în următoarele trei-patru săptămâni, vom avea un plan de acţiune destul de precis pe aceste două chestiuni - formatul armatei ucrainene şi forţele de reasigurare - cu cerinţele, dar şi cu contribuitorii", a declarat preşedintele francez la finalul unui summit la Paris al coaliţiei statelor care sprijină Ucraina, relatează AFP.
Macron a spus că el şi premierul britanic, Keir Starmer, vor conduce de acum eforturile acestei coaliţii de ţări, care include state europene, precum şi Canada şi UE şi NATO ca instituţii.
Preşedintele francez a considerat că cea mai bună garanţie de securitate pentru Ucraina, după încheierea unui acord de pace, ar fi consolidarea armatei sale.
În plus, aliaţii Ucrainei au exclus orice ridicare a sancţiunilor împotriva Rusiei şi au în vedere, în schimb, consolidarea acestora pentru a spori presiunea asupra Moscovei în vederea angajării unor negocieri de pace.
Care sunt pozițiile statelor europene
Şeful statului francez a recunoscut că ţările care sprijină Ucraina nu sunt unite în dorinţa lor de a trimite trupe după un eventual acord de pace. Dar unanimitatea nu era necesară, a spus el. La summitul de la Paris au fost reprezentate 31 de ţări.
"Aceste forţe de reasigurare nu sunt destinate să fie forţe de menţinere a păcii", nici "forţe prezente pe linia de contact", nici "forţe care înlocuiesc trupele ucrainene", ci forţe "care să ofere sprijin pe termen lung şi să acţioneze ca un factor de descurajare în faţa unei potenţiale agresiuni ruse", a explicat preşedintele francez, într-o conferinţă de presă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, dar și Spania au avut din nou o poziție rezervată cu privire la trimiterea de trupe. Așa cum era de așteptat, Bulgaria și Slovacia se opun planului.
România și Polonia vor fi principalele huburi logistice, dar nu vor participa cu trupe.
România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar ar putea fi un hub de transport pentru forţele desemnate, în cazul unui plan de pace în ţara vecină, a declarat, joi, preşedintele interimar Ilie Bolojan, aflat la Paris.
Macron a anunţat, de asemenea, o decizie de accelerare a plăţii de către UE a "împrumuturilor decise de G7" în favoarea Ucrainei şi a asigurat că aliaţii Ucrainei au "convenit în unanimitate că sancţiunile împotriva Moscovei nu trebuie să fie ridicate".
Emmanuel Macron a mai spus că speră că preşedintele chinez, Xi Jinping, "ar putea juca un rol foarte activ" în promovarea păcii în Ucraina.
"Având în vedere calitatea dialogului său cu Rusia şi iniţiativa de pace pe care a luat-o în legătură cu Brazilia în urmă cu câteva luni, sper că preşedintele Xi poate juca un rol foarte activ în a ne ajuta să construim această pace solidă şi durabilă", a spus el.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
