„Considerăm aceasta ca o provocare împotriva Republicii Belarus”, a spus Viktor Khrenin, „Având în vedere situația în curs de dezvoltare în Ucraina, precum și în regiunea Kursk din Rusia, comandantul-șef al Forțelor Armate a dat instrucțiuni de consolidare a grupării trupelor în direcțiile tactice Gomel și Mozyr pentru a răspunde oricăror posibile provocări”.
Orașele Gomel și Mozyr se află la 30-40 de km cu Ucraina. Dinspre Gomel se poate amenința direct orașul ucrainean Cernihiv, în timp ce de la Mozyr se poate ataca pe direcțiile care duc spre nordul și nord-vestul capitalei Kiev.
„Unitățile militare ale forțelor de operații speciale, forțelor terestre, forțelor de rachete, în special sistemele MLRS Polonaise și complexele de rachete Iskander, au fost însărcinate să se deplaseze către zonele desemnate”, a adăugat Khrenin, citat de publicația ucraineană Censor.
Cu o zi înainte, pe 9 august, forțele belaruse de apărare antiaeriană au observat obiecte aeriene neidentificate care zburau de pe teritoriul Ucrainei în direcția Republicii Belarus. După trecerea frontierei de stat, țintele aeriene au fost clasificate ca vehicule aeriene fără pilot și s-a dat comanda de distrugere a acestora, potrivit Belta.
Situația operativă din regiunea Kursk pare cel puțin îngrijorătoare pentru Moscova. Cele mai recente informații indică prezența în zonă a trei – patru brigăzi ucrainene mecanizate, întărite cu una-două brigăzi de artilerie, ceea ce ar însemna aproape două corpuri de armată, și de aproape 20 de ori mai mult decât cei 1.000 de militari menționați inițial.
Operația ucraineană din Kursk s-a transformat deja într-o capcană pentru forțele ruse. Cel puțin trei elicoptere rusești au fost doborâte, în timp ce trupele trimise în mare grabă - cel puțin 300 de militari - să oprească înaintarea ucrainenilor au căzut cu ușurință sub focul HIMARS, devenind victime ale precipitării factorilor de decizie de nivel operativ și tactic.
Atragerea forțelor armate ale Belarusului din nou în apropierea graniței cu Ucraina, după ce pe 13 iulie Lukașenko a ordonat retragerea în garnizoanele de dislocare permanentă a trupelor de la frontieră, indică un fel de disperare la nivelul conducerii Rusiei.
Această stare de spirit degradată reiese și din bombardamentele recente asupra sectorului civil ucrainean. Pe 9 august, o rachetă rusească a lovit a un magazin plin cu civili în localitatea ucraineană Konstantianivka (regiunea Donețk), provocând cel puțin 14 morți, dintre care doi copii, și peste 40 de răniți.
Încă de la primele ore ale dimineții de 10 august, locuitorii Hersonului au început să fie terorizați de dronele rusești care lansează încărcături explozive. Tot în dimineața de 10 august, mai multe rachete au lovit locuințe în orașele Kramatorsk și Harkov, înregistrându-se morți și răniți.
Atragerea Belarusului în război ar reprezenta fără o îndoială o escaladare și ar obliga Ucraina să-și trimită o parte din trupe la granița nordică, slăbind nivelul de angajare pe celelalte direcții.
În funcție de nivelul pierderilor inițiale suferite de forțele belaruse în eventuala confruntare cu armata ucraineană mult mai bine pregătită, regimul Lukașenko ar putea cădea ca urmare a revoltelor populare.
Odată cu el, întregul Belarus ar putea ieși rapid de sub sfera de influență a Rusiei. Deci, mișcarea de implicare a Belarusului în conflict este mai degrabă un cuțit cu două tăișuri, o măsură disperată pentru vremuri disperate.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
