„Pe măsură ce sprijinul ferm al guvernului continuă în 2025, 4,5 milioane de lire sterline sunt anunțate astăzi (duminică) pentru a ajuta eforturile Ucrainei de a căuta dreptate pentru crimele de război comise în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia”, a anunțat Guvernul Regatului Unit pe 29 decembrie.
Finanțarea este concepută pentru a sprijini Ucraina în a documenta, investiga și urmări penal crimele de război și completează activitatea Regatului Unit cu partenerii din SUA și UE prin intermediul ACAG (Atrocity Crimes Advisory Group), precizează Guvernul de la Londra.
„Atrocitățile pe care le-am văzut în Ucraina sunt îngrozitoare – nu poate exista pace durabilă fără responsabilitate”, a spus Secretarul britanic de Externe, David Lammy.
Ajutorul britanic pentru Ucraina va continua și anul viitor, guvernul anunțând un angajament de ajutor militar de 3 miliarde de lire sterline în fiecare an și un împrumut suplimentar de 2,26 miliarde de lire sterline.
„Acest lucru este susținut de promisiunea noastră de finanțare de 3 miliarde de lire sterline pentru Ucraina, anul viitor și în fiecare an, atâta timp cât este nevoie, pentru a le permite ucrainenilor să se apere și să-și restabilească suveranitatea, securitatea și libertatea”, a spus Secretarul britanic al Apărării, John Healey.
Printre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina se numără crimele împotriva copiilor, confirmă Amnesty International, potrivit DW.
Cu o lună mai devreme, organizația internațională pentru drepturile omului Amnesty International a raportat că doar în 2024, în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au avut loc cel puțin 17 incidente confirmate în care copiii au devenit victime în urma acțiunilor ruse. „Rezultatele cercetărilor de teren indică faptul că trupele ruse au vizat în mod deliberat civili și infrastructura civilă”, au spus activiștii pentru drepturile omului.
Printre aceste atacuri se numără lovitura unei rachete rusești asupra celui mai mare spital de copii din Ucraina „Okhmatdyt” din Kiev, în iulie. „Amnesty International nu a reușit să găsească nicio dovadă a prezenței militare ucrainene pe sau în imediata apropiere a imensului complex spitalicesc. Dimensiunea spitalului exclude efectiv posibilitatea ca racheta grea de croazieră, care are o eroare de lovire de la 5 la 20 metri, să fi fost lansată spre o altă țintă”, notează activiștii pentru drepturile omului în raport.
Potrivit cercetătorului Amnesty International, Patrick Thompson, scopul unor astfel de atacuri rusești, „în special cele care au ca rezultat rănirea copiilor, este să semene teroare și panică în rândul civililor”. Activiștii pentru drepturile omului au asemănat frecvența tot mai mare a atacurilor rusești asupra infrastructurii și a instalațiilor civile din Ucraina începând din vara lui 2024 cu primele săptămâni ale invaziei ruse, „când trupele ruse au bombardat o maternitate și un teatru din Mariupol”.
Kievul a cerut UE să ajute la returnarea copiilor duși ilegal în Rusia
Crimele Federației Ruse împotriva copiilor din Ucraina includ și deportarea ilegală a acestora în Rusia sau în teritoriile ocupate ale unei țări vecine. După cum a raportat anterior Ombudsmanul ucrainean Dmitri Lubinets, Kievul cunoaște cel puțin 20.000 de astfel de cazuri, dar în realitate numărul acestora ar putea fi mult mai mare.
Potrivit lui Lubinets, în Rusia, în legătură cu copiii luați din Ucraina, se urmărește o „politică sistemică de distrugere a identității ucrainene”: aceștia sunt militarizați, trimiși să fie crescuți de familiile ruse și primesc documente rusești. În plus, partea ucraineană are dovezi că minorii din teritoriile ocupate sunt ținuți în închisori unde sunt supuși torturii și relelor tratamente.
În acest sens, Kievul a cerut Parlamentului European asistență UE pentru returnarea copiilor răpiți de Rusia. Deportarea copiilor ucraineni în Federația Rusă a devenit anterior și motivul emiterii unui mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale (CPI) pentru președintele rus Vladimir Putin și pentru Ombudsmanul rus pentru copii Maria Lvova-Belova.
Un astfel de document ar fi trebuit să devină baza arestării lui Putin în orice țară care a ratificat Statutul de la Roma al CPI, dar în septembrie 2024, președintele rus a vizitat în mod liber Mongolia, una dintre țările semnatare ale tratatului. CPI a trimis ulterior refuzul Mongoliei, membrilor propriei sale adunări pentru a fi luat în considerare, dar nu au fost raportate penalități ulterioare din partea instanței împotriva Mongoliei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
