Parlamentul german a aprobat în martie o reformă constituțională care elimină ”frâna datoriilor” ce limita datoria publică.
Prin creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 400 până la 500 de miliarde de euro, Berlinul poate finanța cheltuieli pentru apărare peste 1% din PIB prin împrumuturi, ceea ce reprezintă o schimbare fundamentală în politica sa fiscală.
Iată că Germania solicită acum Uniunii Europene să relaxeze regulile care ar permite finanțarea acestor cheltuieli din fonduri europene. UE ar trebui astfel să activeze o clauză de urgență care ar permite statelor membre să majoreze cheltuielile pentru apărare cu până la 1,5% din PIB pe an, timp de patru ani, fără a se confrunta cu sancțiuni pentru depășirea deficitului bugetar.
„Războiul agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și mediul în schimbare necesită o consolidare semnificativă a capacităților de apărare, cu un impact major asupra finanțelor publice”, a declarat ministrul german de finanțe, Jörg Kukies, într-o scrisoare din 24 aprilie obținută de POLITICO. Conform scrisorii, Jörg Kukies a făcut apel la celelalte țări ale UE să își coordoneze cererile de flexibilitate până la 30 aprilie.
Scrisoarea, adresată comisarului european pentru economie Valdis Dombrovskis și ministrului polonez de finanțe Andrzej Domański, care coordonează activitatea miniștrilor de finanțe ai UE, precizează că această măsură va evita necesitatea transferării majorității fondurilor din bugetul german către alte priorități.
Creșterea datoriilor pentru cheltuieli militare - o armă cu două tăișuri, în special pentru România
Activarea clauzei de urgență ar permite atât Germaniei, cât și altor țări să își mărească rapid investițiile în apărare fără a încălca regulile de cheltuieli ale blocului comunitar.
În timp ce Germania, Polonia și Portugalia susțin creșterea cheltuielilor militare, alte state cu niveluri ridicate ale datoriei publice, precum Franța, Italia și Spania, privesc cu prudență ideea unor împrumuturi suplimentare.
În lipsa aprobării din partea UE, aceste țări ar putea fi nevoite fie să reducă alte cheltuieli, fie să majoreze taxele pentru a susține investițiile în apărare.
România este cel mai bun exemplu, având o datorie publică ce trece de 9% din PIB. Guvernul se găsește într-o situație complicată întrucât, dacă vrea să crească investițiile în industria militară, va fi nevoit să taie fonduri din alte domenii și să reducă pierderile generate de aparatul de stat. Totuși, România nu are un istoric bun de eficientizare a zonei instituțiilor publice, așa că noi împrumuturi fără să fie dublate de reforme reale riscă să devină o sabie cu două tăișuri pentru economia românească.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
