Dictatorul rus Vladimir Putin, în viitoarele negocieri cu viitorul președinte al SUA, Donald Trump, cu privire la încetarea focului, va cere ca Ucraina să nu adere vreodată la NATO, să reducă drastic legăturile militare cu alianța și să consacre în constituția sa neutralitatea permanentă, cu o armată limitată.
Dacă ar urma să aibă loc o încetare a focului în baza acestor condiții, Kremlinul nu ar fi deranjat dacă statele membre ale NATO ar trimite arme în Ucraina, ca parte a acordurilor bilaterale. Cu toate acestea, Kievul nu ar trebui să folosească armele împotriva Rusiei sau pentru a recâștiga teritorii luate de Rusia, scrie agenția Bloomberg.
Cu toate acestea, este de așteptat ca Ucraina să nu accepte cereri atât de dure.
Atitudinea liderului rus este contrară a ceea ce își dorește Trump care derește să pună capăt războiului cât mai repede. Cu toate acestea, Putin vizează doar un singur lucru cu revendicările sale, și anume să creeze spațiu pentru negocieri ulterioare.
El a mai sugerat că, pentru a începe negocierile, Ucraina trebuie să părăsească teritoriul a patru dintre regiunile sale: regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, care au fost anexate ilegal de Federația Rusă în septembrie 2022, deși fac parte din granițele Ucrainei recunoscute internațional, pe care Moscova însăși s-a angajat în trecut să le respecte.
În afară de Peninsula Crimeea, pe care Rusia a confiscat-o ilegal și cu forța din Ucraina în 2014, Moscova nu controlează pe deplin niciuna dintre regiunile menționate.
Ucraina respinge orice concesii teritoriale. Cu toate acestea, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că un armistițiu ar putea avea loc chiar și cu faptul că unele zone vor fi sub ocupație temporară rusă. Atunci ar vrea să le recâștige prin diplomație.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, s-a lăudat de mult timp că va pune capăt războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina în 24 de ore, chiar înainte de a-și prelua mandatul la Casa Albă. Dar mai târziu și-a corectat cuvintele și a declarat că procesul va dura câteva luni.
Acordurile de la Istanbul, de acum trei ani
Șeful Kremlinului a anunțat în iunie că orice acord de pace ar trebui să se bazeze pe așa-numitele Acorduri de la Istanbul.
Acordurile de la Istanbul datează din primăvara anului 2022. Agenția Bloomberg a reamintit că în ele Rusia a cerut interzicerea trupelor străine în Ucraina, exerciții comune ale alianței cu Ucraina și apartenența Kievului la orice alianță militară.
În plus, Rusia a insistat în document că forțele armate ale Ucrainei vor fi limitate la 85.000 de soldați și 342 de tancuri și că Ucraina va avea rachete cu o rază de acțiune maximă de 40 de kilometri.
Totuși, Ucraina a cerut o armată de 250.000 de soldați, 800 de tancuri și o rază de acțiune de 280 de kilometri.
Ucraina se teme că, după încheierea unui armistițiu sau a păcii în aceste condiții, Rusia se va regrupa, ar înarma și ataca o țară care nu s-ar mai putea apăra în mod adecvat. Din această cauză, Ucraina cere aderarea la NATO, ceea ce ar garanta că nu va avea loc un atac.
Aderarea Ucrainei la NATO este însă respinsă de Ungaria și Slovacia. Nici măcar SUA nu o acceptă. O serie de țări NATO au sugerat că trupele alianței ar putea supraveghea încetarea focului, pe care Kremlinul îl respinge hotărât.
Dar situația s-a schimbat din primăvara anului 2022. Astăzi, Ucraina reușește să dețină teritoriu în regiunea Kursk a Rusiei. Dacă Kievul va reuși să-i păstreze până la începerea negocierilor, va fi cu siguranță un atu care ar putea obliga Rusia să facă anumite concesii. Rușii încearcă în prezent să cucerească cât mai mult din Ucraina, cu pierderi uriașe.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
