Încheiat în august 2019, contractul include cumpărarea a 12 lansatoare, doi senzori, două centre de conducere a luptei și a 240 de rachete interceptoare.
Israelul este interesat să exporte sistemul Iron Dome, dar fără să expună tehnologiile proprietare, deoarece astfel de informații ar putea fi folosite de statele adversare pentru a neutraliza sistemul.
Datorită acestei situații, forțele armate americane și-au exprimat, în martie 2020, îngrijorarea cu privire la faptul că nu a primit acces la codul sursă. SUA au precizat atunci că, Iron Dome nu poate fi integrat în Sistemul american de conducere a luptei (America’s Integrated Battle Command System – ICBS), ceea ce face achiziția puțin probabilă.
Ulterior, pe 31 iulie 2020, Israelul și SUA au semnat un acord prin care Iron Dome a devenit interoperabil cu sistemul american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense).
Iron Dome (Cupola de fier)
Iron Dome este dezvoltat de companiile Rafael, Israel Aerospace Industries (IAI) și Raytheon, ultima furnizând piese pentru rachetele interceptoare. Radarele provin de la compania ELI Systems a IAI.
Complexul asigură apărarea antiaeriană apropiată, reprezentând stratul cel mai de jos al sistemului de apărare antiaeriană pe mai multe niveluri al Israelului, din care mai fac parte complexele cu rază medie David's Sling și cele cu rază lungă de acțiune, Arrow-2 și Arrow-3.
Radarul descoperă și urmărește proiectilele cu bătaie mică. Ulterior, centrul de conducere a luptei analizează datele despre zona de impact probabilă și, dacă este cazul, transmite coordonatele țintei, pentru a se lansa racheta de interceptare.
Fiecare baterie are un radar de identificare a țintelor și dirijare a rachetelor proprii, un centru de conducere a luptei și șase lansatoare, fiecare cu 20 de rachete interceptoare.
Spre deosebire de bateriile tipice de apărare antiaeriană, care sunt dispuse pentru luptă compact în aceeași locație, Iron Dome are lansatoarele desfășurate pe o suprafață mare – peste 100 km pătrați, comanda acestora fiind asigurată prin comunicații wireless.
Bătaia rachetelor interceptoare este cuprinsă între 4 și 70 km. În prezent, se lucrează la rachete care să atingă o distanță de 250 km și la mărirea capacității de angajare a țintelor, astfel încât să poată intercepta proiectile/rachete care vin simultan din două direcții diferite.
Costul unei baterii este de aproximativ 50 milioane dolari, iar al unei rachete de minim 20.000 dolari. Sistemul este operațional din 2011, iar până în octombrie 2014 interceptase peste 1.200 de rachete, cu o probabilitate de distrugere a țintelor de peste 90%.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
