Proiectul de document a discutat despre garanțiile de securitate pe care UE le-ar putea oferi Ucrainei, precum și despre un nou pachet de asistență militară.
În același timp, prim-ministrul slovac Robert Fico a spus că țara sa va refuza sprijin financiar sau militar suplimentar pentru Kiev.
În plus, Fico a criticat abordarea Occidentului „ pace prin putere”, numind-o „nerealistă”, informează Politico.
Pe 18 februarie, Politico a scris că țările Uniunii Europene pregătesc un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro pentru a consolida poziția Kievului înainte de începerea eventualelor negocieri cu Rusia.
Potrivit a doi diplomați, care au vorbit sub acoperirea anonimatului, valoarea ajutorului militar pentru Ucraina ar putea crește la 10 miliarde de euro sau chiar mai mult, pe măsură ce țările își revizuiesc stocurile.
Pe 20 februarie, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat că țara sa se opune alocării de către UE a unui pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 20 de miliarde de euro.
La 1 martie, premierul ungar Viktor Orban a făcut apel la președintele Consiliului European, António Costa, să ceară negocieri directe între UE și Rusia privind încetarea focului în Ucraina. De asemenea, el a amenințat că va bloca adoptarea concluziilor Consiliului European privind Ucraina.
Norvegia, mustrată de vecinii săi să redirecționeze mai mulți petrodolari către Ucraina
Norvegia se confruntă cu un val de dezaprobare din partea vecinilor săi mai săraci și amărâți, precum Danemarca și Suedia.
Recunoscute pentru proverbialul și stereotipicul calm nordic, iată că statele scandinave își rezolvă disputele și în public. În timp ce Suedia, Danemarca și Finlanda contribuie cu sume și procente importante din PIB-ul lor pentru a ajuta Ucraina, vecinul lor plin de bani are arici la portofel, notează Politico.
Să comparăm, continuă publicația citată: ”cele trei națiuni scandinave sunt printre cei mai mari contributori ai Europei la Ucraina. Dacă în cazul Danemarcei, cheltuielile se ridică la 2,2% din PIB, conform analizelor efectuate de Institutul Kiel - Norvegia abia dacă a contribuit cu 0,75% din PIB.
Diferența este că Norvegia, cu bogăție în hidrocarburi, a câștigat „cel puțin 1.000 de miliarde de coroane” (aprox. 90 mld dolari) vânzând gaze țărilor europene după izbucnirea războiului .
În ciuda profiturilor extraordinare, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg – fostul secretar general al NATO – respectă o regulă care prevede că țara nu poate cheltui mai mult de 4% din fondul său suveran de 1,7 trilioane de euro în fiecare an.
Acest lucru i-a înfuriat pe vecinii Norvegiei, care îndeamnă guvernul de la Oslo să împartă mai mult din profiturile sale din război cu Ucraina: „Este surprinzător faptul că o țară care a beneficiat indirect cel mai mult financiar de pe urma războiului din Ucraina este țara care anul trecut s-a clasat doar pe locul 11 printre țările care au donat cele mai mult”, se arată într-un material publicat săptămâna trecută în Afteposten și semnat în comun de Peter Wolodarski (redactorul-șef al publicației suedeze Dagens Nyheter) și Christian Jensen (redactor-șef al revistei daneze Politiken).
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
