Este foarte clar că “tonul” în această direcție a fost dat de Marea Britanie, care, cu o societate îndelung educată în spiritul conservatorismului naționalist, a acumulat suficient euroscepticism pentru a părăsi Uniunea în 2020, în urma referendumului din 2016.
Poate că diferența dintre “uniune” și “unitate”, atunci când vorbim despre statele europene, este cel mai bine pusă în evidență în situația proiectelor militare majore cu beneficii financiare, de imagine și chiar de putere, pentru că în cazul acestor inițiative dorite comune ies la suprafață orgolii naționale și interese limitate.
Iar în rândul proiectelor care se vor comune, nu poate fi nimic mai relevant decât efortul european de a intra, alături de SUA, China și Rusia, în rândul dezvoltatorilor de aeronave de luptă de generația a șasea.
FCAS vs GCAP
Lansat în 2017 de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel - într-un moment în care UE era slăbită de decizia britanicilor de a părăsi blocul comunitar și de criza migranților - proiectul Future Combat Air System (FCAS), la care s-a alăturat ulterior și Spania, a fost încă de la început marcat de dezacorduri între inițiatori.
Cu toate acestea, în timp, s-a ajuns la armonizarea opiniilor și la demararea programului, iar intrarea în serviciu a FCAS de generația a VI-a a fost preconizată pentru anul 2040.
Neinclusă în proiectele americane aflate în studiu pentru aeronavele de această generație și evitată de Franța și Germania ca urmare a deciziei de a părăsi UE, Marea Britanie s-a văzut nevoită să inițieze propriul program similar.
Cum însă eforturile financiare de dezvoltare și producție sunt uriașe, Londa a realizat repede că nu poate face față singură unei astfel de provocări și, la fel de repede, a găsit un stat european, membru UE, dispus să i se alăture în acest proiect.
Rămasă în afara triadei FCAS Franța-Germania-Spania,Italia a răspuns așadar invitației britanice și, la doar un an distanță de la demararea FCAS, Marea Britanie și Italia au anunțat începerea propriului proiect comun de aeronavă de luptă de generația a VI-a, intitulat Global Combat Air Program (GCAP).
„Sper că veți fi de acord cu mine că GCAP este singurul program credibil de generația a șasea în afara celor la care lucrează Rusia, China și Statele Unite”, declara la scurt timp un reprezentant al companiei britanice BAE Systems încercând să pună în umbră programul concurent FCSA.
Două avioane de generația a VI-a înseamnă prea mult pentru o Europă în criză și fără experiență
Cu două programe de anvergură, costisitoare și demarate fără a avea experiența dezvoltării și producției de serie a unei aeronave de generația a V-a, țările europene au început să realizeze că o menținere a concurenței nu avantajează niciuna dintre echipe.
Astfel, au apărut primele semnale că programele europene cu avioane de luptă, FCAS și GCAP, ar putea coopera pentru a depăși provocările financiare și tehnologice.
Guillaume Faury, Directorul executiv de la Airbus (companie de bază în programul FCAS), a afirmat că cele două programe cheie de avioane de luptă din Europa “se vor combina în viitor” sau “cel puțin vor fi structurate pentru a colabora”.
Producătorii au realizat într-un final că finanțarea și comenzile, care cel mai probabil vor fi destul de limitate, fac din colaborare sau chiar fuziune un pas logic. În acest context, după finalizarea fazelor tehnologice în derulare, “guvernele ar putea evalua compatibilitatea programelor și ar putea decide pașii viitori”, după cum a mai declarat Faury.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
