După ce în seara de 25 mai, jurnaliștii de la Clash Report au publicat un videoclip, în care două avioane de luptă rusești Su-34 ratau ținta într-un atac la foarte joasă înălțime, începe să se înțeleagă efectul minim al bombardamentelor Moscovei cu aviația tactică asupra forțelor ucrainene.
Desperate air strike attempts by Russian Su-34 fighter jet on Ukrainian-backed forces who had settled at Grayvoron checkpoint in Belgorod region.
— Clash Report (@clashreport) May 25, 2023
Su-34 flies at ultra-low altitude to drop high-explosive free-falling bombs.
The target was clearly not hit. pic.twitter.com/O4dL4CKgqj
Contextul în care aeronavele rusești au încercat să lovească propriul punct de trecere al frontierei (PCTF) din localitatea Graivoron (regiunea Belgorod), este încercarea de respingere a unei incursiuni din această săptămână a forțelor partizane susținute de Ucraina.
Filmarea, de aproximativ un minut, a fost analizată și de jurnaliștii americani de la War Zone, care au apreciat că bombele lansate de avioanele rusești par a fi din seria FAB-500Sh (bombe puternic explozive de 500 kg echipate cu parașută de întârziere).
Jurnalistul ucrainean Iuri Butusov a remarcat la rândul său că piloții ruși au ratat ținta deși condițiile meteo și de vizibilitate erau ideale.
”Nu există contramăsuri de apărare antiaeriană, nimeni nu trage în avioane, vizibilitatea este excelentă, nu bate vânt, ceea ce vedem din imaginea stabilă de la dronă. Totuși, în astfel de condiții ideale, ambele bombardiere rusești își ratează ținta, iar bombele cad în câmp, clădirea rămânând intactă”, a precizat Butusov pe pe Telegram.
Butusov, specializat în probleme militare și care se bucură de o mare simpatie în rândul militarilor ucraineni, consideră că eroarea în distrugerea obiectivului s-a datorat faptului că s-au folosit bombe neghidate care, pentru a lovi ținta depind foarte mult de măiestria pilotului.
”Sistemul de țintire UPMK, care asistă bombele aeriene rusești, necesită programare la bază (înainte de decolarea aeronavei – nota autorului) și coborâre la coordonate predeterminate, ceea ce face imposibilă redirecționarea aeronavelor în aer către noi ținte. Prin urmare, Su-34 cu o valoare de export de 50 de milioane de dolari au bombardat cu bombe din al Doilea Război Mondial”, a precizat Butusov.
Din filmare, mai reiese că al doilea avion, care vine cu 13 – 14 secunde mai târziu, lansează bombele de la o înălțime mai mare, dar tot nu lovește ținta, deși are o altitudine diferită față de primul avion.
În videoclip se mai observă că, pe lângă bombe, piloții lansează și multe elemente pirotehnice sub formă de rachete de momeală în infraroșu folosite pentru apărarea împotriva rachetelor antiaeriene care detectează căldură, în special a lansatoarelor de apărare antiaeriană portabile pentru oameni (MANPADS). Cu alte cuvinte, piloții ruși de pe cele două aeronave nu cunoșteau faptul că adversarii lor nu au lansatoare MANPADS.
În aceste condiții de presiune și incertitudine, piloții ruși au trebuit să sincronizeze într-un timp foarte scurt parametri de zbor ai aeronavelor astfel încât să treacă cu o viteză prestabilită prin punctul de lansare a bombelor. În plus, au trebuit să se concentreze și pe lansarea rachetelor momeală la timpul oportun. Dacă toate aceste proceduri au fost făcute manual de pilot, atunci este posibil ca mult-lăudatul bombardier operativ-tactic Su-34, de generația 4++, să nu fie ceea ce le trebuie forțelor ruse pentru a reuși pe linia frontului împotriva militarilor ucraineni.
Corelând videoclipul cu amplasarea clădirilor PCTF Graivoron pe harta Google Maps, rezultă că drona care a realizat filmarea se afla pe teritoriul Rusiei la sud-est de clădirea țintită. Deci, cel mai probabil, drona aparținea Forțelor Armate ruse și avea ca misiune să stabilească succesul/insuccesul bombardamentului efectuat cu aeronavele Su-34.
Luni, 22 mai, au apărut primele informații cu privire la incursiunea transfrontalieră a partizanilor ruși pro-ucraineni în regiunea Belgorod. Mai multe surse rusești și ucrainene au precizat că aceștia ocupaseră PCTF Graivoron. O zi mai târziu Ministerul rus al Apărării informa că a „distrus” o „formațiune naționalistă ucraineană” care a efectuat o incursiune de câțiva kilometri peste graniță, ucigând peste 70 de luptători.
Cu toate acestea, este interesant că armata rusă a folosit avioane de luptă pentru a rezolva problema, ceea ce înseamnă că nu dispunea în zona localității Graivoron de artilerie sau că presupusa artilerie rusească a fost anterior distrusă de partizani sau de artileria ucraineană. De altfel, milblogerii ruși au precizat că partizanii au fost ajutați să pătrundă pe teritoriul regiunii Belgorod cu ajutorul bombardamentelor masive ucrainene, fiind trase cu sisteme MLRS de tip Uragan până la 60 de rachete și aproximativ același număr de mine de aruncător de calibru 120 mm.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
