Consultarea vine după ce prim-ministrul Muhammad Shiaa Al-Sudani a anunțat, vinerea trecută, că este "în proces de stabilire a unei date pentru începerea dialogului (cu Washington) pentru a face aranjamente pentru a pune capăt acestei prezențe", cu referire la coaliția internațională condusă de Statele Unite în Irak și Siria.
Sondaj supravegheat de guvernul irakian
Întrebarea care a fost trimisă de la telefonul de comunicare oficial al guvernului către cetățeni a fost următoarea: "Dragă cetățene... Sunteți în favoarea continuării misiunii coaliției internaționale în Irak?", în timp ce era atașat un link pentru a trimite răspunsul cu "da" sau "nu" către portalul electronic "Ur" pentru serviciile guvernamentale din Irak, care informează că sondajul este supravegheat de guvern.
Potrivit unei surse guvernamentale irakiene, mesajul a fost direcționat către aproximativ 20 de milioane de abonați telefonici aparținând companiilor de telefonie mobilă care operează în țară, inclusiv în regiunea Kurdistan din nordul Irakului.
Sursa a subliniat că mesajul a venit ca parte a unei noi abordări guvernamentale ce vizează sondarea opiniei publice cu privire la deciziile cruciale legate de Irak în ansamblu, refuzând să răspundă dacă guvernul va adopta rezultatele acestui sondaj în luarea sau nu a deciziei. Aceasta a adăugat că este prematur, "iar centrul tehnic de specialitate încă sortează răspunsurile cetățenilor".
Nu există justificări pentru a menține coaliția militară în Irak
Potrivit celor afirmate de Al-Sudani, în timpul unui discurs pe care l-a ținut la o zi după ce armata americană l-a asasinat pe oficialul militar din Mișcarea Al-Nujaba (grupare aliată Teheranului), Mushtaq Talib Al-Saidi, cunoscut sub pseudonimul Abu Taqwa, într-un raid care l-a vizat joia trecută, la est de Bagdad, "justificările pentru prezența coaliției internaționale în Irak s-au încheiat".
Este o confirmare a faptului că forțele irakiene nu au nevoie de asistență pentru a se confrunta cu celulele izolate ale ISIS, ai căror membri efectuează sporadic atacuri pe care oficialii irakieni le descriu drept limitate și controlate.
Oficial prezența celor 2.500 de militari americani în Irak, concentrați în Anbar, Erbil și Bagdad, are un rol consultativ, fără trupe combatante, dar evoluțiile din Irak, mai ales după operația "Potopul Al-Aqsa" lansată de mișcarea Hamas pe 7 octombrie, au determinat facțiunile armate irakiene să pună capăt armistițiului lor anterior împotriva prezenței americane, după sprijinul SUA pentru Israel, care a scos la iveală capacitățile de luptă ale forțele americane care operează în Irak.
Printre aceste capacități se numără drone, elicoptere de atac Apache și artilerie care au răspuns de mai multe ori la atacurile cu rachete și drone ale facțiunilor irakiene împotriva bazelor Ain al-Assad din provincia Anbar și Harir, la nord de Erbil.
Pregătirile pentru încetarea prezenței coaliției internaționale în Irak au început în 2020
Parlamentul irakian a votat anterior, pe 5 ianuarie 2020, în favoarea deciziei de renunța la prezența tuturor forțele străine din țară, la două zile după ce Statele Unite l-au ucis pe comandantul Forței Quds din Garda Revoluționară Iraniană, Qassem Soleimani și liderul Forțelor de Mobilizare Populară, Abu Mahdi, Al-Muhandis, într-un atac aerian la vest de Bagdad.
Însă Washingtonul a pus sub semnul întrebării decizia Parlamentului, exprimată la acea vreme de secretarul Apărării Mark Esper, care a declarat că "în sesiunea de vot nu a participat niciun reprezentant kurd și nu au participat majoritatea reprezentanților sunniți, iar mulți reprezentanți șiiți au participat sub amenințare". El a adăugat: "Irakienii nu vor să plecăm. Ei știu că Statele Unite sunt în Irak pentru a-i ajuta să devină o națiune suverană, independentă și prosperă. Acestea nu sunt însă și intențiile Iranului. Iranul vrea să controleze Irakul și să facă din acesta un stat vasal".
Irakul a revenit în timpul guvernării lui Mustafa Al-Kadhimi pentru a aproba un nou acord cu administrația președintelui Joe Biden la sfârșitul lunii iulie 2021, care reglementa activitatea forțelor americane prezente în Irak sub umbrela coaliției internaționale, anunțând tranziția acestora de la capacitatea de luptă la capacitatea de consiliere și antrenament și specificând locațiile și numărul efectivelor.
Reacțiile străzii irakiene au fost diferite în general, nu în ceea ce privește întrebarea adresată cetățenilor, ci mai degrabă din cauza transmiterii unor astfel de mesaje, care au fost expediate dintr-un cont numit GSCOM afiliat secretariatului Consiliului de Miniștri din Irak.
Mulți au considerat întrebarea o încercare a guvernului de a considera orice decizie pe care ar lua-o drept o "decizie a poporului", în timp ce alții au văzut-o ca pe o încercare a lui Al Sudani de a scăpa de presiunile la care este expus cu privire la prezența militară străină, fie că este de la Washington sau Teheran şi facţiunile armate.
O altă parte a refuzat să răspunsul la întrebare, de teamă că datele lor vor fi folosite împotriva lor la un moment dat.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
