Terenuri din landul Saxonia-Anhalt, regiune din fosta RDG comunistă situată la vest de Berlin, printre cele mai fertile din ţară, sunt literalmente secate de apă de mai multe luni. Spre deosebire de sudul ţării, aici 'nu a mai plouat cu adevărat din aprilie, în timp ce în mod normal aceasta 'este perioada principală de creştere a cerealelor şi a altor culturi. Nu am mai văzut aşa ceva', spune Juliane Stein, care lucrează pentru Agro Bordegrun, un conglomerat agricol format după reunificarea Germaniei în 1990. 'Am ajuns într-un punct (...) în care vorbim despre un dezastru natural care ne ameninţă existenţa', îşi face griji aceasta.
Pierderi de miliarde de euro
Marţi 24 iulie, Asociaţia germană a agricultorilor (DBV) a cerut negocieri de criză pentru a discuta despre ajutoarele de stat, în condiţiile în care sectorul se teme de pierderi masive anul acesta. 'Ne aşteptăm la pierderi de miliarde (de euro) (...) Guvernul trebuie să declare starea de urgenţă pentru ca agricultorii din zonele cele mai afectate să poată fi ajutaţi', s-a alarmat săptămâna aceasta preşedintele DBV, Joachim Rukwied. Doar pentru cereale, recolta se anunţă foarte dificilă, cu o pierdere estimată în prezent la 8 milioane de tone, respectiv 1,4 miliarde de euro. Sfecla, rapiţa şi porumbul au suferit de secetă, determinând agricultorii să recolteze cu două-trei săptămâni mai devreme decât de obicei.
Mulţi crescători de animale au decis deja să-şi vândă şeptelul, iar numărul de vaci şi juninci sacrificate a crescut cu 10% în primele două săptămâni ale lunii iulie, potrivit Agenţiei Germane pentru Agricultură şi Nutriţie.
Germanii au refuzat soluțiile oferite de știință
Criza din acest an putea fi evitată dacă germanii și francezii nu duceau, de decenii, un război de propagandă împotriva ingineriei genetice. Comparabilă doar cu greșeala lui Stalin, care a respins cibernetica, pe care nu o înțelegea și de care se temea, decizia europenilor de a respinge progresul științific îi face vulnerabili la riscurile de securitate generate de climă și încălzirea globală. Deși toate studiile au arătat că plantele rezistente la secetă sunt sigure pentru consumul uman și animal, autoritățile UE, aflate sub presiunea unor grupuri de ecologiști extremiști extrem de influente, refuză aprobarea acestor culturi în Europa. Dacă repsingerea OMG era justificată politic acum câteva decenii, când țările europene se aflau în urma Statelor Unite în domeniul ingineriei genetice, astăzi firmele de pe continent nu pot investi în cercetare, din cauza politicilor restrictive duse la extrem.
Argentina, Brazilia sau Statele Unite, care cultivă plante îmbunătățite prin tehnici de inginerie genetică, sunt principalii exportatori pe piața europeană. Marea Britanie a pus în discuție, înainte de Brexit, renunțarea la aceste politici bazate pe superstiții și influențate de modă sau campanii de propagandă. Britanicii, care importă o mare parte a necesarului de alimente, ar dori introducerea de culturi tip omg, pentru a reduce dependența de importuri și a-și asigura securitatea alimentară.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
