,,Chiar acum guvernul discută cu producătorii de diferite sisteme pentru a fi pregătiţi pentru decizii concrete'', a declarat Scholz într-un interviu publicat joi de grupul media german Funke şi cotidianul francez Ouest-France.
Şeful executivului german şi-a reiterat obiectivul de creştere la 2% din PIB a proporţiei bugetului pentru apărare al Germaniei, obiectiv stabilit de NATO pentru ţările sale membre, inclusiv cu extinderea apărării aeriene pentru un aşa-numit Scut al Cerului cu alte state din Uniunea Europeană.
Invazia rusă din Ucraina a constituit un moment de cotitură pentru politica germană în domeniul apărării, antrenând crearea unui fond special de aproximativ 100 de miliarde de euro, de la bugetul federal, pentru investiţii şi proiecte de înarmare.
În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să-şi regândească politica externă şi de securitate.
Cancelarul german Olaf Scholz repeta o declaraţie făcută în august
Cancelarul Olaf Scholz a declarat şi în luna august a acestui an că Germania va cheltui "substanțial" în următorii ani pentru dezvoltarea unui scut de apărarea antiaeriană, la care ''să se conecteze și alte națiuni europene.
Scholz a făcut pentru prima dată această declaraţie la 29 august la Charles University din Praga, capitala Republicii Cehe. La momentul respectiv, cancelarul german a subliniat că Germania, după invazia Rusiei în Ucraina are acum cu totul altă viziune cu privind apărarea U.E.
La Praga a fost lansat conceptul de "scut german" de care azi vorbeşte cancelarul german Olaf Scholz. Nu este clar dacă Germania va opta pentru un singur sistem de apărare aeriană sau pentru un mix de sisteme. Prin urmare, deși se știu puține lucruri despre planurile Germaniei cu privire la sistemele care ar urma să compună ''scutul german'' de apărare, ceea ce se știe este că arhitectura acestuia ar fi un de tip multistrat.
Propunerea privind sistemul de apărare antiaeriană comun la nivelul statelor europene este un răspuns la amenințarea rusească evidențiată prin agresiunea asupra Ucrainei.
Sistemul de apărare antiaeriană comun ar deservi statele din zona Mării Baltice, precum și unele țări neriverane – Olanda, Cehia, Slovacia. Totuși, Danemarca nu pare inclusă în proiect, deși este critică pentru regiune. Sistemul ar fi mai ieftin și mai puternic, decât dacă, fiecare și-ar construi propria apărare antiaeriană.
Olanda, Polonia, statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), Cehia, Slovacia și statele scandinave sunt considerate de Germania ca potențiali participanți la sistemul comun de apărare antiaeriană.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
