După ce săptămâna trecută, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat Grecia cu ocuparea unor insule din Marea Egee, șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, s-a deplasat în regim de urgență la Ankara și la Atena pentru a încerca să atenueze disensiunile dintre cele două țări.
În ultimele săptămâni, tensiunile turco-elene au crescut din nou, noua escaladare plecând de la acuzația Turciei potrivit căreia, apărarea antiaeriană elenă a folosit radarul de control al focului al unui sistem S-300 pentru a ținti un avion militar turcesc.
Situația a culminat cu declarația, din 3 septembrie, a președintelui Erdogan, care nici mai mult nici mai puțin, a afirmat că, într-o noapte va face ceea ce este necesar în privința insulelor disputate din Marea Egee.
„Dacă mergeți mai departe, veți plăti un preț mare, foarte mare! Ocupația [suveranitatea] voastră asupra insulelor [din Marea Egee] nu ne leagă în niciun fel. Când va veni momentul, vom face ceea ce este necesar. Putem ajunge brusc noaptea. Avem un singur cuvânt pentru Grecia: nu uitați de Izmir!”, a declarat președintele Erdogan.
Disputele teritoriale dintre Grecia și Turcia datează de secole
În mai 1919, la o jumătate de an după încheierea primului război mondial, forțele armate elene au debarcat în orașul Izmir, care a intrat astfel sub controlul Greciei. Trei ani mai târziu, în septembrie 1922, armata turcă a recucerit orașul, punând capăt războiului greco-turc. La patru zile după încetarea operațiilor militare, un incendiu uriaș, care a durat aproape 10 zile - din 13 până pe 22 septembrie - a distrus complet cartierele grecești și armene ale orașului, cele turcești și evreiești scăpând fără pagube. Nici până astăzi, nu s-a stabilit clar, în ce condiții s-a declanșat incendiul sau dacă a existat o intenție.
În acest context tensionat, Catherine Colonna, ministrul francez de externe, a sosit în Turcia pe 5 septembrie, unde s-a întâlnit cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu.
Cum au decurs discuțiile dintre cei doi oficiali nu se cunosc prea multe, dar cert este că o zi mai târziu, pe 6 septembrie, când doamna Colonna se afla în Grecia, președintele Erdogan, aflat în vizită în Bosnia și Herțegovina, a reiterat remarcile pe care le făcuse cu câteva zile în urmă.
Întrebat de presă ce vrea să spună prin „a sosi brusc noaptea” precum și la posibilitatea unei acțiuni militare turcești împotriva Greciei, președintele Erdogan a răspuns: „Ceea ce vorbesc nu este un vis. [Înseamnă] că, când va veni momentul, putem sosi brusc într-o noapte.”
La Atena, șefa diplomației franceze s-a întâlnit cu omologul său grec, Nikos Dendias.
Articolul 2 din tratatul de cooperare strategică al Franței cu Grecia precizează sprijin reciproc în cazul unui atac armat asupra teritoriului uneia
Întrebată despre poziția pe care ar avea-o Parisul în cazul unei agresiuni militare asupra teritoriului Greciei, doamna Colonna a reamintit că Franța și Grecia sunt legate printr-un acord de cooperare strategică, semnat în septembrie 2021.
”Acționăm pentru a nu ne găsi într-o astfel de situație”, a spus ea. ”Totuși, dacă se întâmplă acest lucru, articolul 2 din acord descrie exact acest caz și spune că dacă ambele părți constată că există un atac armat asupra teritoriului uneia sau celeilalte țări, există asistență reciprocă”, a adăugat oficialul francez.
„Franța a fost întotdeauna de partea Greciei – și a Ciprului – atunci când este necesar și când atacurile la suveranitate pot fi parte din tentațiile țărilor vecine”, a precizat d-na Colonna.
Într-un interviu acordat ziarului grec Kathimerini, șefa diplomației de la Paris a declarat că „pe anumite subiecte, atitudinea turcească ridică întrebări” și „este normal și util, cu o țară aliată și vecină, să menținem un dialog deschis, care face posibil să vorbim despre orice”.
Doamna Colonna a adăugat: „Aș dori să spun din nou - așa cum Franța a exprimat deja în nenumărate rânduri, inclusiv prin vocea Președintelui Republicii - că Franța este întotdeauna foarte clară și unită atunci când este vorba de atacuri la adresa suveranității Greciei și asta nu se va schimba”.
Comentariul autorului: Riscul de confruntare militară dintre Turcia și Grecia rămâne în continuare unul mic, deși amenințările venite de la cel mai înalt nivel din partea Turciei sunt unele deosebit de grave.
Riscul de confruntare militară dintre Turcia și Grecia rămâne în continuare unul mic
Prin poziții de acest gen – amenințări la adresa Greciei - de regulă, Turcia reacționează la anumite divergențe, pe care le are cu SUA, Franța sau cu alte state care susțin Grecia. În prezent, Ankara este în negocieri cu Washingtonul privind achiziția de avioane de luptă F-16 și se pare că acestea nu decurg prea bine.
Principala nemulțumire a SUA față de Turcia este atitudinea indulgentă față de Rusia, manifestată prin achiziția de sisteme antiaeriene S-400 și o apropiere a președintelui Erdogan față de omologul său rus, Vladimir Putin. În cele din urmă, această politică a Turciei de deschidere mai mult decât era nevoie față de Rusia, a contribuit și ea, într-o anumită măsură, la încurajarea Moscovei de a invada Ucraina. La fel se poate spune și despre pozițiile altor țări membre NATO sau UE care, au lăsat Moscova să înțeleagă că în interiorul Occidentului există disensiuni, ce pot fi exploatate inclusiv prin război.
Revenind la riscul mic de confruntare armată greco-turcă, el există totuși și impune o prezență militară sporită a NATO în zona Mării Egee, în detrimentul altor teatre care s-ar putea activa în orice moment.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
