Ministrul francez de externe a pledat pentru ceea ce a numit o ''adevărată suveranitate europeană'', inclusiv în sectorul digital, în discursul de deschidere al unui colocviu internaţional organizat cu prilejul marcării a 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, în prezenţa omologului său ceh Tomas Petricek.
''Doresc ca împreună cu statele europene voluntare să putem lansa în 2020 o reflecţie asupra suveranităţii digitale europene'', întrucât ''avem o viziune a lumii digitale pe care o dorim: liberă, deschisă şi sigură'', a insistat şeful diplomaţiei franceze. ''Trebuie să lucrăm la patru iniţiative pentru a construi suveranitatea digitală a Europei şi a aduce o viziune europeană sectorului digital şi drepturilor omului: consolidarea spaţiului cibernetic, câştigarea bătăliei inovaţiei, consolidarea rolului nostru de putere normativă şi protejarea bunurilor comune care sunt infrastructurile digitale comune şi deschise'', explică el.
În viziunea sa, aşa-numita ''suveranitate europeană'' înseamnă ''posibilitatea ca fiecare stat să rămână independent într-o lume în care rivalitatea între puteri se face simţită în toate domeniile'' şi mai ales în sectorul digital, ''pe care europenii europenii trebuie să-l stăpânească deplin pentru a garanta această suveranitate'' pe o piaţă dominată de societăţi americane şi chineze.
Europenii mai proactivi
Cât despre NATO, ''condiţia sine qua non pentru forţa alianţei nord-atlantice este de acum înainte ca europenii să se arate mai proactivi şi să-şi asume mai multe responsabilităţi, în interiorul unei alianţe refondate şi reechilibrate'', a indicat Jean-Yves Le Drian în discursul susţinut în capitala Republicii Cehe.
Această ţară deţine preşedinţia rotativă a grupului de la Vişegrad, din care mai fac parte Polonia, Ungaria şi Slovacia, grup considerat ostil aprofundării integrării europene şi viziunii federaliste europene susţinute de preşedintele francez Emmanuel Macron.
Acesta din urmă a salutat miercuri decizia luată la summitul NATO, la Londra, de lansare a unui ''proces de reflecţie'' asupra dimensiunii politice a Alianţei, proces care în opinia sa are nevoie de un mandat clar pentru a răspunde ''întrebărilor existenţiale'' ale acestei organizaţii.
''Cum putem construi o pace durabilă în Europa ?'' ''Cine este inamicul nostru ?'', ''Cum acţionăm împreună împotriva terorismului ?'', sunt câteva dintre întrebările la care acest proces de reflecţie ar trebui să dea un răspuns, a spus preşedintele francez. El a primit critici în interiorul Alianţei după ce a susţinut anterior că aceasta ar fi în ''moarte cerebrală'', opinie pe care preşedintele american Donald a calificat-o drept ''foarte jignitoare'', dar pe care liderul de la Elysee şi-a menţinut-o şi la acest summit ce a aniversat şapte decenii de la crearea Alianţei Nord-Atlantice.
NATO trebuie să decidă care sunt astăzi ''obiectivele şi mijloacele'' sale, a sintetizat Macron, adăugând că nu ''toată lumea în jurul mesei'' Alianţei consideră Rusia ca fiind un ''inamic'', cum se întâmpla cu 70 de ani în urmă, el susţinând totodată nevoia unui dialog ''fără naivităţi'' cu Moscova în ce priveşte securitatea şi stabilitatea în Europa.
Vezi și: Turcia acuză Franța că sprijină terorismul
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
