'Guvernul federal nu şi-a schimbat poziţia de bază' pe acest subiect, a declarat presei o purtătoare de cuvânt a executivului german, Martina Fietz, ceea ce înseamnă că Berlinul continuă să sprijine proiectul energetic şi refuză să-l lege de încarcerarea adversarului nr. 1 al Kremlinului, potrivit Agerpres.
Reacţia Berlinului intervine după ce secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a criticat Germania la postul de radio France Inter, propunându-i să abandoneze proiectul controversat.
'Am adoptat deja unele sancţiuni, am putea adopta altele, dar trebuie să fim lucizi, nu este suficient. Cred că opţiunea privind Nord Stream este o opţiune care ar putea fi reeaxaminată', a spus responsabilul francez, menţionând că mingea se află în terenul Germaniei. 'Este o decizie germană astăzi pentru că este un gazoduct care ajunge în Germania', a insistat el.
'Am spus întotdeauna că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect', a continuat Clement Beaune, dând de înţeles că autorităţile franceze se pronunţă în favoarea abandonării Nord Stream 2.
Franţa îşi exprimase 'rezervele' faţă de acest proiect încă înainte de cazul Navalnîi. Dar Parisul nu a vorbit niciodată până acum atât de clar public că se pronunţă împotriva proiectului de conductă, în curs de finalizare, considerat strategic de cancelarul Angela Merkel.
Problema Nord Stream 2 devine din ce în ce mai stânjenitoare pentru Berlin, pe măsura radicalizării regimul rus, notează AFP.
'SUA vor să împiedice Nord Stream 2, argumentând că Europa devine prea dependentă de Rusia în ce priveşte aprovizionarea energetică, iar anumite ţări europene îl resping de asemenea', a recunoscut săptămâna trecută Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.
Însă 'guvernul german consideră acest proiect drept un proiect economic şi refuză în continuare să-l bage' în discuţie pentru a-l încetini, a adăugat el.
Omologul german al lui Clément Beaune, secretarul de stat pentru afaceri externe Michael Roth a recunoscut la rândul său, în weekend, 'discuţii dificile cu partenerii noştri din UE' pe acest subiect, într-un editorial.
Polemica s-a intensificat de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi - care atribuie preşedintelui Vladimir Putin responsabilitatea pentru tentativa de omor -, arestarea sa la întoarcerea în Rusia la 17 ianuarie după cinci luni de convalescenţă în Germania şi reprimarea manifestanţilor care cer eliberarea sa.
UE ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni dacă Putin continuă represaliile împotriva opoziţiei.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, urmează să efectueze o vizită la Moscova între 4 şi 6 februarie pentru a cere eliberarea lui Navalnîi.
El a deplâns 'interpelările masive' şi 'utilizarea disproporţionată a forţei' în cadrul noilor manifestaţii pro-Navalnîi duminică în Rusia. Poliţia rusă a procedat la peste 5.000 de arestări şi a blocat centrul mai multor oraşe, între care Moscova.
La începutul lunii decembrie, lucrările la Nord Stream 2, un proiect de peste 9 miliarde de euro, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
