Impas politic
Blocajul persistă fără întâlniri oficiale planificate în viitorul apropiat, după două zile intense din punct de vedere politic.
Popularii europeni au blocat candidatura spaniolei Teresa Ribera, provocând furia social-democraților. Aceștia acuză Partidul Popular European (PPE) de lipsă de încredere.
Consecința imediată a acestei situații este riscul ca noua Comisie Europeană să nu își înceapă mandatul la 1 decembrie, așa cum era planificat. Mai grav, disputele pun sub semnul întrebării coaliția proeuropeană care a sprijinit legislația UE de-a lungul timpului și care, cu ajutorul Verzilor, i-a oferit Ursulei von der Leyen al doilea mandat.
Există două moduri în care comisarii ar putea fi validați.
Calea mai sigură – așa cum a fost cazul pentru majoritatea comisarilor până acum – grupurile vor trebui să obțină o majoritate de 2/3 în fiecare dintre comitete. Acesta a fost mecanismul prin care majoritatea comisarilor au fost aprobați până acum.
Alternativ – dacă negocierile nu duc nicăieri – cei șapte comisari ”nesoluționați” vor fi supuși unui vot secret în plenul Parlamentului European. În acest caz, ar avea nevoie doar de o majoritate simplă a membrilor Parlamentului European pentru a trece. Totuși, votul secret introduce incertitudine, deoarece deputații pot vota liber, fără să fie constrânși de linia partidului.
Comisarii blocați de PPE
De la ultimele alegeri europene, PPE și-a diversificat opțiunile politice, putând colabora atât cu grupările pro-europene, cât și cu conservatorii sau extrema dreaptă, iar asta nu e pe placul Socialiștilor Europeni. În ultimele luni, PPE a lucrat cu aceste grupuri la amendamente legate de bugetul comunitar sau de pozițiile UE în crize internaționale.
Parlamentarii au fost de acord cu 19 dintre cei 26 de comisari ai lui von der Leyen, dar au refuzat să decidă și asupra propunerii Ungariei, Olivér Várhelyi, și a celor șase vicepreședinți executivi (Kaja Kallas, Raffaele Fitto, Roxana Mînzatu, Stéphane Séjourné, Teresa Ribera și Henna Virkkunen), desemnați de din Estonia, Italia, Franța, România, Spania și Finlanda.
Trei nume sunt însă cele mai contestate:
ungurul Oliver Varhelyi, trimisul premierului Viktor Orban în executivul comunitar căruia i s-a acordat un portofoliu minor;
italianul Raffaelle Fitto, căruia progresiştii îi refuză calitatea de vicepreşedinte,
spaniola Teresa Ribera, împotriva căreia Partidul Popular din Spania (de opoziţie - n.r.) a început o cruciadă la care s-au alăturat partenerii săi europeni, adică Partidul Popular European (PPE), care o acuză pentru gestionarea inundațiilor din Comunitatea Valenciană.
Popularii cer ca Ribera să ofere explicații în Congresul spaniol și să promită că va demisiona dacă va fi inculpată. Totodată, ei solicită un angajament din partea social-democraților pentru a susține candidaturile lui Varhelyi și Fitto, deși, matematic, PPE poate obține confirmarea acestora fără sprijinul stângii, apelând la partenerii de dreapta.
Nemulțumirea social-democraților
Social-democrații consideră inacceptabil faptul că PPE pune pe același plan candidaturile lui Ribera, Varhelyi și Fitto, având în vedere că ultimii doi fac parte din partide non-proeuropene.
„PPE se folosește de noi pentru a-și susține agenda, dar în același timp cooperează frecvent cu extrema dreaptă, contrar declarațiilor publice”, a declarat o sursă social-democrată.
Deși PPE declară că este deschis dialogului, social-democrații afirmă că încrederea a fost iremediabil pierdută. Aceștia avertizează că PPE poate colabora cu extrema dreaptă, dar această strategie ar fi complicată politic, mai ales pentru Manfred Weber, liderul PPE, care refuză oficial cooperarea cu partide extremiste, având în vedere alegerile din Germania.
Eforturi pentru reconciliere
În calitate de mediatori sunt liberalii de la Renew Europe (al treilea partener al coaliţiei proeuropene - n.r.). Renew Europe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, încearcă să aplaneze tensiunile. Metsola rămâne optimistă, declarând că Parlamentul European va vota noua Comisie pe 27 noiembrie.
„Avem responsabilitatea să lucrăm împreună, mai ales în aceste vremuri dificile”, a subliniat Metsola într-un comunicat.
O nouă rundă de negocieri este așteptată săptămâna viitoare, în încercarea de a salva coaliția proeuropeană. Dacă nu se va ajunge la un acord, surse parlamentare avertizează că Uniunea Europeană ar putea intra „pe un teritoriu necunoscut”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
