În 2016, ca răspuns la creșterea activității militare rusești în regiunea baltică, Finlanda și-a anunțat intenția de a semna un acord de cooperare militară cu Statele Unite, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații, cercetare și pregătire militară.
La momentul respectiv, Helsinki tocmai publicase o ''Carte Albă'' ci privire la strategia sa de apărare, în care se preciza că "amenințarea sau utilizarea forței militare" de către Rusia împotriva Finlandei "nu poate fi exclusă". Cu toate acestea, chiar dacă se punea problema, autoritățile finlandeze nu intenționau să adere la NATO, preferând să se concentreze în primul rând pe consolidarea cooperării militare. De aici și acordul cu Statele Unite, potrivit Opex 360.
De atunci, pentru a-și înlocui avioanele de vânătoare-bombardament F/A-18 Hornet de fabricație americană, Helsinki a decis să cumpere 64 de F-35A de la Lockheed-Martin. Apoi, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a luat rabiţ decizia de a adera la NATO, împreună cu Stockholm.
Cu toate acestea, în timp ce Finlanda a fost admisă rapid în NATO, Suedia încă așteaptă să fie admisă și este posibil să mai aștepte încă mult timp din cauza refuzurilor Turciei și Ungariei. În mod paradoxal, acest lucru îi pune pe finlandezi într-o poziție delicată.
Un raport înaintat guvernului finlandez în 2016 avertiza că "aderarea Finlandei fără Suedia ar crea o situație delicată din punct de vedere strategic, aceea a unui avanpost fără continuitate teritorială" cu restul NATO. Finlanda are o graniță comună cu Rusia care se întinde pe o distanță de peste 1.300 km.
Pe lângă aderarea la NATO, Helsinki intenționează să își consolideze și mai mult cooperarea militară cu Washingtonul. Acest lucru se va reflecta în semnarea unui nou "acord bilateral de cooperare în domeniul apărării" (DCA), programat pentru 17 decembrie, în timpul unei vizite în Statele Unite a miniștrilor finlandezi de externe și de apărare, Elina Valtonen și Antti Häkkänen.
Concret, acest DCA va permite "desfășurarea și antrenarea forțelor americane" pe teritoriul finlandez, a explicat Valtonen. Dar asta nu este tot: trupele americane vor putea, de asemenea, să depoziteze echipamente militare în baze ale armatei finlandeze.
Acordul face trimitere strict la ,,domeniile pe care se va concentra cooperarea dintre Finlanda și Statele Unite. În viitor, acesta va permite Statelor Unite să utilizeze fondurile Congresului pentru posibile investiții în infrastructură în Finlanda", precizează Ministerul finlandez al Afacerilor Externe. Acesta adaugă că prevederile sale "se vor baza în principal pe Acordul NATO SOFA.
Aceeași sursă consideră, de asemenea, că "aderarea Finlandei la NATO nu va diminua importanța cooperării bilaterale cu Statele Unite" și că, "dimpotrivă, va deschide noi oportunități și va spori contribuția Finlandei la apărarea colectivă" a Alianței. Un astfel de acord ar fi privit cu suspiciune la Moscova, care a anunțat, de asemenea, măsuri "tehnico-militare" în urma admiterii Finlandei în NATO.
Recent, directorul SUPÖ, serviciul de informații finlandez, a precizat că activitatea spionajului rusesc sau perturbarea funcţionarii infrastructurii critice a crescut și că Rusia se pregătește să "ia măsuri împotriva Finlandei".
În mod evident, Rusia mizează pe operațiuni de destabilizare prin provocarea unei crize migratorii în țara vecină, trimițând prin punctele sale de trecere a frontierei sute de solicitanți de azil din Somalia, Irak și Yemen (deși neagă acest lucru). De aici și decizia Finlandei de a-și închide întreaga frontieră.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
