"De la sfârşitul Războiului Rece, a existat un consens remarcabil în cadrul sistemului politic din Statele Unite în materie de politică externă. Republicani şi democraţi au oferit susţinere reţelei mondiale de alianţe coordonate de SUA şi garanţiilor de securitate. Personalităţi de rang înalt din ambele partide - de la John Kennedy la Ronald Reagan, la politicienii din familiile Bush şi Clinton - au convenit că este în interesul Statelor Unite să promoveze comerţul liber şi democraţia în lume. Însă Donald Trump a distrus acest consens de la Washington. Distanţarea actualului preşedinte al SUA de la principiile stabilite în materie de politică externă este atât de radicală încât mulţi dintre criticii lui îi cataloghează ideile drept produsul unei minţi deranjate. Dar este o greşeală. Există o emergentă doctrină Trump care are logică la nivel intern", comentează editorialistul Gideon Rachman într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub tilul "Doctrina Trump - coerentă, radicală şi greşită.Perspectiva preşedintelui SUA asupra politicii globale plasează economia deasupra idealurilor şi valorilor".
Există patru principii care evidenţiază această abordare. Economia pe primul loc: încă de la discursul inaugural, Donald Trump a denunţat situaţia dificulă din unele regiuni ale SUA şi a asumat angajamentul "de a reda măreţia Americii" din punct de vedere economic.
În acest sens, s-a concentrat pe ţările despre care crede că au excedent comercial în relaţia cu Statele Unite.
"Acest accent pe comerţ şi economie estompează distincţia dintre aliaţi şi adversari - multe naţiuni care au excedent comercial în relaţia cu America sunt şi parteneri importanţi în materie de securitate, inclusiv Japonia şi Germania. De aceea, Donald Trump a catalogat Uniunea Europeană drept adversar", explică Financial Times.
Un alt principiu este - Naţiuni, nu instituţii. Cei mai mulţi preşedinţi americani au exprimat frustrare din când în când faţă de instituţii internaţionale precum Naţiunile Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) ori Grupul ţărilor puternic industrializate (G7).
"Dar Donald Trump a adus la un nou nivel aceste obiecţii. El consideră instituţiile internaţionale bastioane ale «corectitudinii politice» în probleme precum încălzirea globală. Ar prefera să aibă relaţii bilaterale cu alte ţări, pentru ca Statele Unite să profite de avantajul anvergurii. Instituţiile multilaterale, în care puterea SUA poate fi blocată prin voturi, sunt evitate. Ordinea internaţională bazată pe reglementări, susţinută atent de foştii preşedinţi americani, este subminată deliberat de Administraţia Trump", constată editorialistul Financial Times.
Cultură, nu valori: toţi preşedinţii SUA din perioada postbelică, chiar şi ultrarealistul Richard Nixon, au gândit că rolul lor este de a susţine anumite valori universale, Statele Unite promovând democraţia şi drepturile omului.
"În schimb, Donald Trump a manifestat un interes foarte redus în promovarea democraţiei şi drepturilor omului. Concepţia sa este că Occidentul nu se bazează pe valori comune, ci pe cultură şi chiar rasă. Acest lucru generează preocuparea sa privind controlul asupra imigraţiei, despre care crede că este o ameninţare reală pentru Occident. A reiterat această perspectivă în cursul vizitei în Europa, argumentând că imigraţia este «foarte rea pentru Europa, îi schimbă cultura»", observă Financial Times.
Donald Trump pune accent pe "sfere de interes".
"Pentru el, este mult mai uşor să accepte ideea că lumea poate (sau ar trebui) divizată în sfere informale de influenţă, în care mari puteri precum Statele Unite, Rusia sau China să exercite dominaţie asupra propriilor zone. Preşedintele SUA nu a susţinut niciodată explicit această idee. Dar a sugerat-o, afirmând că regiunea Crimeea este în mod natural parte a Rusiei şi în contestarea frecventă a valorii alianţelor SUA pe plan mondial", subliniază Financial Times.
"Problema este că politicile lui Donald Trump nu sunt doar radicale. Sunt şi periculoase şi suspecte din punct de vedere moral. America are nevoie de aliaţi. Subminarea sistemului alianţei conduse de SUA şi promovarea sferelor de influenţă încurajează expansiunea chineză şi rusă. Nici măcar preocuparea Administraţiei Trump doar pentru interesele economice ale SUA nu este o idee bună.
Generaţiile precedente de politicieni americani au înţeles că preocupările de securitate şi cele economice sunt interconectate, nu antitetice.
În plus, Donald Trump are o viziune foarte simplistă asupra intereselor economice americane, singurul lucru care pare să conteze fiind excedentul comercial. Mai este şi aspectul moral. Mulţi oameni vor regreta dispariţia Americii care aspira să fie o forţă a binelui", concluzionează editorialistul Financial Times.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
