Raportul CSAT pe 2023 evidențiază acțiunile ostile ale Rusiei de pe teritoriul României.
Potrivit documentului, principalele obiective ale acțiunilor Rusiei pe teritoriul țării noastre au fost:
încercări de a intra în structurile ce fac parte din sistemul de securitate și apărare al României (”încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes”);
obținerea de informații care privesc dinamica măsurilor de securitate dispuse pe teritoriul României de autoritățile naționale și cele ale NATO (”culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare”);
accesul la infrastructura critică din România, inclusiv cea informatică (”penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice);
dezinformare şi propagandă cu scopul de a submina încrederea românilor în: Armată, NATO, în factorul decizional şi în capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile.
Punctul ”D”. România oferă pe tavă un avantaj istoric
Din cauza animozității istorice față de Moscova, România, alături de Polonia și Cehia, este una dintre țările unde propaganda rusă nu penetrează la fel de ușor ca în Slovacia sau Bulgaria.
Decenii întregi, sentimentele anti-ruse și pro-occidentale în rândul majorității populației au fost foarte puternice (i-am așteptat pe americani 40 de ani; la Revoluție, nu ne-am supărat că nu au venit mai repede și visam să câștigăm la ”Loteria vizelor”; nu ne-am supărat că n-am intrat în NATO cu primul val și ne-am bucurat cu toții când am intrat în NATO și UE).
Și totuși, ceva s-a schimbat în ultimii ani. Deși România a primit zeci de miliarde de dolari de la UE și are un rol mai important ca oricând în NATO și în cooperarea cu SUA, sentimentele anti-Occident în rândul populației sunt mai puternice ca oricând.
De ce? Singurele două lucruri pe care le putea face Kremlinul în România erau exploatarea clivajelor din societate și deteriorarea legăturilor cu Vestul.
Astfel, pe plan intern, propaganda ”amintirilor din copilărie” pusă la punct de Kremlin a speculat două probleme reale: sărăcia (”înainte aveam de toate”) și încrederea tot mai scăzută în stat, generată de corupție, nepotism, "specialii", ”pensiile nesimțite”, incapacitatea instituțională generalizată - aspecte la care guvernanții contribuie plenar, cu sau fără bună știință.
Pe plan extern, s-a mers pe deteriorarea legăturilor cu Vestul, in special UE (Bruxellesul dictează ce sa facem la noi în țară, spun 80% dintre români, deși 52% dintre români recunosc ca avem un cuvânt mai important de spus datorită apartenenței la UE. Prin comparație, doar 39% din unguri cred că UE le dictează ce sa facă în țară.
Ca să înțelegem cât de rafinată este mașinăria propaganda rusă, trebuie spus că narativele Moscovei sunt ”croite la comandă”, în funcție de țară.
Astfel, societățile din Slovacia și Bulgaria privesc Rusia mult mai favorabil datorită legăturilor culturale. Aici Kremlinul folosește o altă strategie axată pe panslavism și legăturile istorice între aceste țări și Moscova. În aceste 2 țări, Rusia e prezentată că o alternativă mai bună la Occident.
În schimb, în România, Polonia și Cehia nu ține vrăje..., narativul prezentat mai sus și Rusia se concentrează pe încurajarea discursului de tip "neutralitatea e cea mai bună".
Culmea e că în România, cei mai vulnerabili la propaganda pro-rusă sunt tocmai cei care se presupune că ar fi cei mai bine informați - tinerii între 18 și 34 de ani. Exact cei care nu au cunoscut perioada comunismului, nici poveștile tip ”davai ceas, davai palton” spuse de bunicii noștri și nu cunosc nici istoria recentă a României, în care uitatele SOVROM-uri, companii mixte româno-sovietice, au spoliat resursele țării în folosul Uniunii Sovietice.
Republica Moldova rămâne un punct vulenerabil pentru securitatea României
Referitor la contextul de securitate din Republica Moldova, raportul CSAT evidențiază că ”menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene, după orizontul de timp al anului 2025, este esenţială pentru asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.
Documentul avertizează asupra vulnerabilității cvasitotale a Chișinăului în fața acțiunilor Rusiei
”Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
