Forțelor Aeriene americane (USAF) vor experimenta pe aeronave de vânătoare F-16 tehnologia zborului autonom al unei formații de avioane de luptă colaborative fără pilot (CCA).
Bugetul propus de USAF pentru anul fiscal (FY) 2024 include aproape 50 de milioane de dolari pentru a începe un program numit Proiectul Venom (Viper Experimentation and Next-gen Operations Model), prin care să se experimenteze și perfecționeze software-ul autonom încărcat pe șase avioane F-16, potrivit publicației americane Defense News.
USAF intenționează să dezvolte o flotă de cel puțin 1.000 de CCA, care să folosească capabilități autonome pentru a zbura împreună cu viitorul avion de luptă NGAD (Next-Generation Air Dominance) și cu aeronavele de generația a cincea F-35. CCA-urile vor transporta rachete sau alte arme, vor putea efectua operațiuni de război electronic sau vor zbura înaintea altor aeronave, astfel încât senzorii lor să poată oferi informații, supraveghere și recunoaștere. Iar pentru a ne face o idee despre cât de capabile vor fi aceste CCA, reamintim că secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a declarat, în martie 2022, că se fac eforturi ca un CCA să nu depășească jumătate din prețul unui NGAD - estimat atunci tot de Kendall la câteva sute de milioane de dolari.
Dar înainte ca Forțele Aeriene să poată zbura cu CCA în luptă, aviatorii trebuie să fie încrezători că software-ul autonom, care operează dronele, va funcționa corect, a declarat, pe 27 martie, generalul de brigadă Dale White, ofițerul executiv al USAF responsabil de programul avioane de luptă și avioane avansate, în cadrul unui forum online găzduit de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale.
Într-un interviu din ianuarie acordat revistei interne Airman Magazine a USAF, cercetătorul șef al Forțelor Aeriene, Victoria Coleman, a numit Proiectul Venom „o punte între un set complet autonom de capabilități și un set complet uman de capabilități, care este punctul în care ne aflăm astăzi”.
În cadrul Proiectului Venom, Forțele Aeriene intenționează să adauge cod (electronică și software specifice – nota autorului) pentru autonomie la șase avioane F-16. Piloții umani vor fi la bordul aeronavelor, dar vor permite software-ului să preia controlul pentru a determina dacă funcționează și oferă beneficiile așteptate, a spus Coleman.
„Mașinile care se conduc singure nu au trecut de la complet manuale la complet automatizate”, a spus Coleman. „Tesla [vehiculele] și celelalte vehicule electrice, au călătorit milioane sau miliarde de mile, unde au învățat și și-au dat seama cum să interacționeze cu un operator uman și să facă acest lucru în siguranță. Forțele Aeriene nu pot sări peste această parte.”
Documentele bugetare justificative publicate de Forțele Aeriene spun că Proiectul Venom va permite serviciului să testeze noi capacități de aeronave autonome pentru programul CCA, păstrând în același timp un om în cabină pentru a reduce riscul.
Cea mai mare parte a cererii din FY24 a Forțelor Aeriene pentru Proiectul Venom, adică 47,4 milioane de dolari, va merge către eforturile de cercetare și dezvoltare, cu încă 2,5 milioane de dolari pentru sprijin de achiziții.
Forțele aeriene au declarat pentru Defense News că nu a luat o decizie finală asupra bazei și organizației care va găzdui Proiectul Venom. Cu toate acestea, bugetul solicită 118 posturi de personal pentru a sprijini Proiectul Venom la baza Eglin Air Force din Florida.
Forțele Aeriene intenționează, de asemenea, să cheltuiască între 17 și 19 milioane de dolari pe an pentru program din FY25 până FY28. Asta înseamnă că Proiectul Venom ar costa aproximativ 120 de milioane de dolari în următorii cinci ani.
Programe înrudite cu Venom: drona pilotată de programul Skyborg și un avion F-16 deja în teste
La evenimentul găzduit de Institutul Mitchell, generalul-maior Evan Dertien, șeful Centrului de testare al Forțelor Aeriene, a declarat că programul Venom nu este menit să reinventeze ceea ce există, ci mai degrabă să se bazeze pe eforturi similare, cum ar fi Skyborg (o aeronavă fără pilot condusă de inteligență artificială) și X-62A VISTA. Acesta din urmă, care înseamnă Variable In-flight Simulator Aircraft, este un avion F-16 puternic adaptat la baza aeriană Edwards din California, pe care Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene îl folosește pentru a testa software-ul autonom.
Rezultatele de la Venom ar putea fi reintroduse în alte programe, cum ar fi sistemul de autonomie din proiectul VISTA, a spus Dertien. VISTA a fost util pentru dezvoltarea capabiltăților autonome, dar aeronava nu are o mulțime de senzori, însă F-16 folosite în programul Venom vor veni cu un radar activ cu scanare electronică, sisteme de avertizare electronică și alte capabilități de detectare care pot extinde viziunea software-ului autonom pentru a-l ajuta să ia decizii, a adăugat Dertien.
Generalii au spus că scopul final al Forțelor Aeriene este de a avea un nucleu al sistemului de autonomie pe care să îl poată utiliza pentru aeronavele sale, în loc să investească în mai multe programe de achiziție pentru autonomia diferitelor platforme.
„Nu vom recrea roata de fiecare dată când mergem pe o platformă diferită sau dacă evoluăm într-o platformă diferită”, a declarat și generalul White. „Autonomia va fi ceva care va fi repetat continuu [de-a lungul] timpului. VISTA și Venom sunt ambele importante pentru dezvoltarea acestui algoritm și pentru a ne duce la nivelul următor.”
În paralel cu lucrul la sistemul de autonomie, Forțele Aeriene americane vor dezvolta și noile tactici și proceduri de operare a echipelor mixte om-mașină, deoarece se preconizează că unele versiuni de drone CCA vor fi dezvoltate destul de rapid și vor lucra cu F-35.
Forțele Aeriene nu intenționează să aștepte până când toate elementele NGAD (aeronava pilotată și dronele CCA) sunt terminate, înainte de a le lansa în operații, potrivit generalului-maior Scott Jobe, director de planuri, programe și cerințe la Air Combat Command. Asta ar putea însemna punerea CCA-urilor alături de aeronave existente, cum ar fi F-35, chiar dacă NGAD nu este gata.
„Nu vom face acest lucru într-un [mod] în care totul va ieși într-un pachet mare, ca un cadou de Crăciun pe care îl deschideți în ziua de Crăciun”, a spus Jobe în timpul evenimentului think tank-ului. „Acest lucru se va desfășura și se va integra cu flota noastră existentă și cu forțele pe care le avem – atât în Forțele Aeriene cât și în Marină.”
Bugetul propune 69 de milioane de dolari pentru a crea o echipă operațională mixtă formată din aeronave pilotate și CCA. Coleman a spus în interviul din ianuarie că această echipă va începe să dezvolte tactici și proceduri pentru a încorpora CCA într-o escadrilă. Aceasta include înțelegerea modului în care capabilitățile CCA ar ajuta la misiuni și cum s-ar antrena escadrilele pentru a utiliza CCA-urile în timpul operațiunilor.
„Vă pot garanta că o escadrilă care este jumătate om, jumătate mașină va arăta foarte diferit de cea pe care o avem astăzi”, a spus Coleman.
Forțele Aeriene aduc deja „experții potriviți ... tinerii noștri căpitani și maiori” în efortul de a ajuta la identificarea modului în care CCA-urile vor funcționa alături de aeronave pilotate a declarat și Dertien.
Potrivit documentelor bugetare, Forțele Aeriene intenționează să cheltuiască 44,5 milioane de dolari pe unitatea de operațiuni experimentale în 2025, iar apoi între 56 și 58 de milioane de dolari pe an până în 2028.
Comentariul autorului:
Încet, încet, vălul de secrete care învăluie proiectul NGAD se ridică. Experimentarea sistemului de autonomie pe un avion de luptă F-16, precum și pe drone mai mici de genul XQ-58 Valkyrie folosite în programul Skyborg, indică până acum posibilitatea ca familia NGAD să fie formată din cel puțin trei membri.
Primul este cu siguranță aeronava propriu-zisă pilotată uman, iar ceilalți doi ar putea fi drone fără pilot din categoria CCA. Una dintre aceste CCA ar putea fi ușoară putând lua la bord până la 1.000 kg de rachete dirijate/bombe, iar cealaltă ar urma să fie de talie mare, putând transporta până la 7.000 – 8.000 kg de muniție, cum este cazul aeronavei F-16. Desigur, CCA-urile vor fi construite în tehnologie stealth, dar nu se exclude ca noile versiuni de F-16 să fie dezvoltate astfel încât să poată fi întrebuințate la nevoie ca CCA.
Astfel, avionul F-16 conceput în anii 1970, dar adaptat permanent noilor tehnologii, devine un punct nodal unic în istoria aviației militare mondiale. F-16 a determinat multe companii producătoare de aeronave militare să proiecteze ceva cel puțin la fel de bun ca el, iar acum servește și ca model pentru dezvoltarea primelor CCA de capacitate mare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
