După cum se știe, în Lituania, un nou guvern de coaliție condus de Gintautas Paluckas, un reprezentant al social-democraților, a început să lucreze în decembrie 2024, iar partidul „Nemuno Aušra" s-a alăturat guvernului.
Decizia social-democraților de a coopera cu partidul „Nemuno Aušra", al cărui lider Remigius Žemaitaitis este acuzat de antisemitism, a provocat indignare în rândul altor partide și în societatea lituaniană.
În opinia premierului Lituaniei, declarațiile lui Žemaitaitis despre războiul din Ucraina, amenințarea din partea Rusiei etc. nu au dus la nicio consecință negativă reală.
„Am o propunere pentru toată lumea - vorbește mai puțin, lucrează mai mult. Nu mai am nimic de adăugat. Este doar vorbărie goală. Ce consecințe are asta pentru viața unui om obișnuit? Niciuna", a spus premierul, potrivit LRT (Radioteleviziunea Națională a Lituaniei).
Paluckas a subliniat că este mai importantă capacitatea coaliției de a adopta legi importante în Seimas și nu retorica lui Žemaitaitis.
Anterior, președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat că nu vede viitor în coaliția de guvernământ din cauza prezenței în componența sa a partidului „Nemuno Aušra", condus de parlamentarul Remigijus Žemaitaitis, potrivit publicației ucrainene „Evropeiska Pravda".
Nauseda se referea la faptul că Žemaitaitis a fost recent criticat pentru declarațiile sale, în special pentru comentariile sale disprețuitoare la adresa Ucrainei.
Extremism în blană de oaie (OPINIE)
În prezent, curentele extremiste au început să se ascundă sub nume progresiste cum ar fi suveranismul sau emanciparea națională.
La prima vedere, un singur om politic extremist sau un singur partid politic extremist, care nu pot controla situația politică dintr-o țară, par o cantitate neglijabilă iar populația unei țări nu are de ce să-și facă griji.
Călin Georgescu, foto: Agerpres
Cu toate acestea, după cum s-a văzut în Ungaria, Slovacia, Croația, Bulgaria, România, Germania, Franța dar și în alte țări din Uniunea Europeană și NATO, acest mic bulgăre tinde să se transforme într-o avalanșă cu potențiale consecințe devastatoare pentru întregul continent și pentru întreaga lume.
A trata cu superficialitate deriva spre extremism politic, chiar dacă nu se manifestă la nivel de stat, în situația din prezent, de război la granițe, este un lucru periculos deoarece istoria a demonstrat de fiecare dată că extremismul duce la intoleranță față de ceilalți oameni și în ultima lui fază duce la război civil sau internațional. Cu alte cuvinte, extremismul când ajunge la nivel de stat nu mai poate fi gestionat de nicăieri, nici din interior, nici din afară. Trebuie făcut tot posibilul ca el să nu evolueze pe un trend ascendent și cea mai bună soluție este ca el să fie prevenit să apară la nivel politic.
Dar, să ne uităm mai atent în ograda noastră, aici în România
Candidatul la alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională, Călin Georgescu, a declarat, pe 30 ianuarie 2025, că ”Ucraina este un stat inventat”, contrazicând toate normele de drept internațional.
Atunci și Azerbaidjanul este o țară inventată? Și Armenia și Kazahstanul și toate țările care au rezultat din dizolvarea URSS în 1991 sunt inventate?
Dacă vine unul mai puternic decât Putin și spune că procesele de unire ale românilor din 1859 și 1918 sunt inventate? Unde se oprește toată nebunia asta? Ajungem la împărțirea din Evul Mediu sau mergem mai departe în epoca sclavagistă sau chiar la primele triburi de oameni?
Ce să creadă omul de rând în toată această situație, el fiind prea prins de problemele sale zilnice fără timp suficient pentru a se documenta temeinic? Păi, dacă zice cineva care a fost funcționar la ONU și care a fost pe locul întâi în primul tur al prezidențialelor, cum să nu fie așa, va crede omul simplu. Dar, omul simplu ar trebui să se gândească cum ar fi ca doi sau trei vecini de-ai lui, profitând că au prietenul primar în comună, îi iau ilegal o bucată de pământ și o împart între ei. Cam așa stă situația cu declarația lui Călin Georgescu, tradusă pentru omul de rând.
Desigur, cetățeanul Călin Georgescu are dreptul la o opinie. Cu toții avem dreptul la opinie pentru că trăim în democrație. Dar, când din simplu cetățean vrei să devii persoană cu atribuții publice, și mai ales președinte de țară asumându-ți o candidatură, a ignora regulile elementare de drept internațional ar trebui să fie de domeniul penalului chiar dacă este doar o declarație fără implicații politice.
Este posibil ca legislația României și a Uniunii Europene să fie îngăduitoare cu declarațiile candidaților la funcții publice. În acest caz, legiuitorii au permis ca populația obișnuită să fie expusă, în cel mai înalt grad și fără nicio apărare, la falsuri grosolane privind alte țări, la reinterpretări eronate ale istoriei și la alte dezinformări cu potențial destabilizator foarte mare. S-a lăsat astfel posibilitatea ca poporul să-și decidă viitorul și pe baza unor informații false sau să fie îndrumat la nerespectarea legilor chiar de către cei care candidează.
Însă, în cele din urmă, nu este vorba de candidatul la președinție, Călin Georgescu sau oricare altul ar fi el. Este vorba de fiecare om luat în parte, de credința lui, dar și de credința și prestigiul unui popor. Declarațiile tranșante ale lui Călin Georgescu sunt un test pentru fiecare dintre noi.
Dacă la validăm, spune ceva despre fiecare dar și despre poporul român în ansamblul său. Înseamnă că suntem de acord cu el, cu rescrierea granițelor internaționale și cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
Am fost foarte mândri că suntem români când ne-am bucurat de realizările Nadiei Comăneci, marea majoritate dintre noi neavând niciun rol în extraordinarele ei performanțe. De data aceasta, dacă validăm discursul lui Georgescu vom simți cu toții, până adâncul sufletului, sentimentul uriaș de neîncredere față de noi pe care-l vor avea ceilalți europeni. Și nu vor fi ei de vină.
***
Există în rândul politicienilor de centru (dar și al populației în general) convingerea că indiferent ce s-ar face, un anumit procent din populație, unul nesemnificativ electoral, are tendințe extremiste chiar dacă sunt condiții normale de viață. Dar, vremurile actuale nu sunt deloc unele normale. Constrângerile economice, care sunt în creștere, duc la creșterea numărului de oameni nemulțumiți. Acești oameni vor fi atrași de ideologiile extremiste și de liderii carismatici extremiști care, doar arată presupuși vinovați de o anumită stare de lucruri sau promit miracole, dar care nu au cum să găsească acele soluții miraculoase de rezolvare, deoarece ele nu există.
Privind retrospectiv la cei 35 de ani care au trecut de la sfârșitul Războiului Rece, se observă că era mult mai ieftin să se prevină renașterea imperialismului rusesc decât să se învingă acum Rusia într-un conflict armat. Cum ar fi trebuit să se facă prevenția? Mai multă atenție la ceea s-a întâmplat acolo, mai multă educație, mai mult sprijin occidental pentru însușirea valorilor democrației și a economiei de piață, mai multă integrare a Rusiei cu societățile liberale? Este de analizat serios, nu doar ca un exercițiu de istorie alternativă, pentru că această prevenție trebuie făcută acum în fiecare țară a UE și a NATO pentru a evita deriva spre extremism.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
