Paza de coastă finlandeză are o misiune imposibilă, aceea de a detecta navele suspecte că ar pregăti un sabotaj al infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Cu ajutorul a zeci de radare și camere, a numeroase ambarcațiuni de patrulare și a unei flote de avioane și elicoptere, finlandezii scanează o fâșie de apă de mărimea Belgiei, comportamente suspecte care ar putea amenința cablurile submarine care furnizează europenilor internet și electricitate.
În Golful Finlandei, acest lucru s-a întâmplat de două ori în ultimele 18 luni. În total, au existat cel puțin șase incidente de presupuse sabotaj în Marea Baltică din 2022, iar 11 cabluri submarine au fost scoase din 2023. Informațiile occidentale sugerează că unele dintre incidente au fost accidentale, dar cele mai multe nu pot fi doar o coincidență.
Dacă cablurile/conductele ar fi afectate, pagubele ar fi imense
Irlanda, spre exemplu, ar putea pierde o zecime din electricitate. Estonia a văzut ce s-ar putea întâmpla într-un atac mai grav, atunci când defecțiunile tehnice ale unui cablu au făcut ca facturile la energie să crească cu 10%
Norvegia furnizează Uniunii Europene o treime din necesarul de gaz care circulă prin conducte subacvatice. Un atac asupra acestor ținte ar putea cauza penurie de energie și prețuri slăbite și zgudui guvernul.
”Trăim într-o nouă realitate. Există tot mai multe incidente în Marea Baltică, care ar putea afecta piețele, consumatorii și companiile noastre”, a declarat ministrul lituanian al Energiei Žygimantas Vaičiūnas, citat de Politico.
Autoritățile nu au reușit până acum să demonstreze că Moscova se află în spatele niciunuia dintre incidente. Dar, așa cum spune Vaičiūnas, „un astfel de sabotaj este util pentru Rusia”.
Dar posibilitatea de a provoca pagube chiar și minime sperie Europa și înseamnă că Rusia este capabilă să perturbe viața de zi cu zi a europenilor.
Prin urmare, UE și NATO caută o soluție și intenționează să achiziționeze cabluri și drone de rezervă și să consolideze supravegherea militară pentru a preveni sabotajul cablurilor și gazoductelor din Baltică.
Astfel de sabotaje sunt simple și ieftin de efectuat
Legăturile de telecomunicații, gaze și electricitate care leagă Suedia, Finlanda, Germania, Letonia și Estonia au fost sabotate constant în Marea Baltică. Aproximativ 15% din tot traficul maritim mondial trece prin Marea Baltică, iar navele care ar putea efectua acte de sabotaj sunt greu de urmărit.
Problema e amplificată și de faptul că Marea Baltică are în medie doar 52 de metri adâncime, iar Golful Finlandei la doar 38 de metri. Pentru comparație, Marea Mediterană are în medie 1500 de metri adâncime. Chiar și Marea Neagră are o adâncime apreciabilă, cu o medie de 1.200 de metri.
”Trebuie doar să-l mituiești pe căpitan să arunce ancora pe fundul mării.„În comparație cu alte operațiuni militare, este cu adevărat ieftin”, explică Christian Bueger, profesor de relații internaționale și expert în securitate maritimă la Universitatea din Copenhaga.
În plus, cablurile de date submarine sunt subțiri și ușor de tăiat, spune Volker Wendt, secretarul general al EuropaCable.
Cablurile, îngropate la jumătate de metru sub fundul mării, sunt construite pentru a rezista 40 de ani și pentru a rezista în medii subacvatice aspre - dar nu la o lovitură directă de la o ancoră. Exact asta s-a întâmplat cu Eagle S, o navă care și-a târât ancora 100 de kilometri până când a tăiat mai multe cabluri lângă Finlanda în decembrie.
Există doar 80 de nave de reparații în întreaga lume, iar reparațiile pot dura până la două săptămâni pentru cablurile de date și „multe luni” pentru cablurile de alimentare, spune Peter Jamieson , vicepreședintele Asociației Europene a Cablurilor Submarine.
Costul reparatiei e și acesta ridicat, între 5 și 150 de milioane de euro, spune Bueger.
Bruxelles-ul a anunțat că va cheltui 540 de milioane de euro în plus pentru infrastructură nouă până în 2027, inclusiv legături submarine, ca parte a unei strategii de protejare a cablurilor cheie. UE intenționează, de asemenea, să stocheze cabluri de rezervă și să cumpere nave dedicate pentru a repara pagubele.
În ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale pentru a monitoriza regiunea, ca parte a noului program Baltic Sentry. Acest lucru s-a întâmplat după ce alianța a înființat anul trecut un nou centru maritim de monitorizare a infrastructurilor critice.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
