„Manipularea informațiilor străine și interferența reprezintă o amenințare majoră de securitate pentru UE”, a declarat șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas.„Nu trebuie să subestimăm puterea pe care acest aspect îl are are asupra noastră sau intențiile celor din spatele său”.
În ultimul său raport anual pe acest subiect, Bruxelles-ul a evidențiat că anul trecut a urmărit atacurile de dezinformare împotriva a peste 80 de țări și a peste 200 de organizații.
Războiul din Ucraina rămâne o țintă majoră pentru Rusia, dar evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris, alegerile din Moldova și România sau protestele fermierilor din Germania au fost, de asemenea în miză.
„Scopul este să ne destabilizeze societățile, să ne distrugă democrațiile, să creeze breșe între noi și partenerii noștri și să submineze poziția globală a UE”, a declarat Kallas precizând că Bruxelles-ul a devenit mai bun în a expune campaniile concertate de Moscova și Beijing și a forma o opinie unitară în UE în acest sens.
Oficialul european a remarcat că Rusia folosește o rețea complexă de „actori statali și nestatali”, de la persoane influente pe rețelele sociale, la mass-media de stat și purtători de cuvânt oficiali, pentru a-și crea și amplifica mesajele.
China, la rândul său, pare să intensifice utilizarea „atât a companiilor private de relații publice, cât și a influencerilor pentru a crea, amplifica și spăla conținut [n.t. - disemina într-un mod care face conținutul să pară mai legitim] aliniat cu interesele politice ale Chinei la nivel mondial”.
Raportul nu a acuzat Rusia și China că se coordonează în mod activ pentru a răspândi dezinformarea, remarcând însă că „polenizarea încrucișată dintre cele două pare să rămână marea lor oportunitate” și că, în luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, „a apărut o aliniere semnificativă a narativelor chino-ruse, cu mesaje ostile care dau vina pe NATO pentru escaladarea conflictului”.
UE a devenit din ce în ce mai preocupată de interferența Rusiei, ca parte a ceea ce Europa resimte drept o amplă campanie hibridă prin care Moscova încearcă slăbirea Occidentului. Bruxelles-ul chiar a impus primele sancțiuni asupra agenților de informații ruși în decembrie, din cauza identificării unor “activități maligne” ale acestora.
UE și Marea Britanie nevoite să strângă rândurile
În același timp, la întâlnirea de la Londra (18 martie), Kaja Kallas a abordat cu șefii Ministerului de Externe și al Apărării din Marea britanie modalități de a crește împreună presiunea asupra Federației Ruse și de a asigura o pace corectă și durabilă în Ucraina.
,,Au trecut mai bine de trei ani de la invazia ilegală, pe scară largă, a lui Putin și ne confruntăm cu un moment care apare o dată la o generație pe continentul nostru. Este vital să ne consolidăm parteneriatul cu UE și să lucrăm împreună pentru a pune capăt acestui război și a menține toți cetățenii în siguranță", a declarat ministrul britanic de Externe David Lammy într-un comunicat de presă.
Acesta a subliniat că întărirea securității pan-europene va avea ca rezultat o „Mare Britanie puternică și sigură” și că unirea forțelor cu partenerii europeni va asigura „o pace echitabilă și de durată în Ucraina”.
,,Securitatea europeană începe în Ucraina. Regatul Unit și UE sunt unite în hotărârea noastră de a sprijini Ucraina cu puterea militară de care are nevoie pentru a rezista invaziei ilegale a Rusiei și pentru a asigura o pace de durată", a declarat și secretarul britanic al Apărării, John Healey.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
