În ultimii zece ani, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu 4%, iar în următorii ani ar putea crește cu șase procente anual, a subliniat firma de consultanță McKinsey în analiza sa din septembrie anul trecut.
„Trebuie să ne pregătim de război, trebuie să fim capabili să ne apărăm”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la postul ZDF în octombrie anul trecut, în timp ce reprezentanții guvernului altor țări europene, precum Suedia, Țările de Jos, Belgia, Estonia sau Lituania, au exprimat recent opinii similare. Ultimele declarații de aceest tip au venit săptămâna aceasta, de la oficialii suedezi.
Cel puţin alte 14 ţări europene au aprobat sau discută deja achiziţia acestor aeronave . De exemplu, parlamentarii germani au aprobat deja achiziționarea a 35 dintre aceste avioane în 2022, Polonia a comandat 32 dintre aceste avioane în 2020, iar România dorește un număr similar cu cel al polonezilor.
Foto: Avioane F-35 ale Forțelor Aeriene Regale Norvegiene. Berlinul a comandat 35 dintre aeronave de la americani, iar România dorește achiziționarea a 32 de F-35, cu opțiunea pentru încă 16 aeronave F-35.
În 2022, statele Uniunii Europene au cheltuit un record de 240 de miliarde de euro pentru apărare, a anunțat Agenția Europeană de Apărare (EDA), în noiembrie anul trecut. cea mai recentă prezentare a acesteia.
Cu toate acestea, țările UE încă nu își pot îndeplini promisiunile. De exemplu, se pare că Uniunea nu va livra Ucrainei un milion de obuze de artilerie până în martie a acestui an, așa cum a anunțat inițial.
În plus, marea majoritate a statelor europene din NATO nu și-au îndeplinit nici anul trecut obligația de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.
„Suntem în urmă în urma celorlalți jucători”, s-a plâns șeful diplomației UE Josep Borrell la conferința Agenției Europene de Apărare din noiembrie anul trecut.
Printre acești jucători se numără țarile importante din UE, care, conform analizei din acest an a Institutului german IFO, a cheltuit doar 1,5% din PIB pentru aceste scopuri în 2023.
Polonia, cu 3,9%, a dominat întregul clasament, Grecia (trei%), Estonia (2,7), Finlanda și Lituania (2,5%), Ungaria și România (cu 2,4%), Letonia (2,3%) și Marea Britanie (2,1%), în timp ce Slovacia a alocat 2%.
De remarcat faptul că Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia, care și-au îndeplinit angajamentul privind procentul de 2%, au avut un deficit al finanțelor publice mai mare de trei procente, sau nivelul datoriei publice a depășit 60% din PIB.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
