Madis Roll a declarat că în prezent se efectuează o analiză a acestei intenții, precizând că Estonia ar prefera să facă o astfel de mișcare ca parte a unei misiuni complete a NATO - „pentru a arăta o putere și hotărâre mai largă” - dar nu exclude nici o participare într-o coaliție mai restrânsă.
Comentariile lui Roll au venit după ce șeful Forțelor Armate ale Estoniei, generalul Martin Herem, a declarat, la începutul săptămânii trecute, că au avut loc de mai mult timp discuții despre trimiterea de trupe în vestul Ucrainei pentru a ocupa posturi în servicii medicale, logistică sau apărare antiaeriană pentru unele orașe din vest, dar intensitatea acestora a scăzut dramatic după ce ideea a părut să aibă un impact public dur.
Herem a avut în vedere și reacția generală la declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căruia națiunile occidentale trebuie să fie deschise să discute despre trimiterea de trupe în sprijinul Ucrainei. Premierul estonian Kaja Kallas a părut în martie să apere declarația lui Macron, menționând că acesta nu se referea neapărat la forțe luptătoare. „În exact același mod, vă pot asigura că militarii noștri nu vor merge acolo să lupte", a precizat aceasta.
Cu toate acestea, președintele Comisiei pentru afaceri externe, Marko Mihkelson, făcând ecou ideilor susținute de Herem și Roll, a declarat că națiunile europene trebuie să înceapă să se gândească la o coaliție a celor dispuși să ajute mai direct Kievul, luând în calcul chiar forțe care să participe efectiv la lupte.
Ideea participării cu trupe are un ecou parțial în NATO
Disponibilitatea diferitelor națiuni de a trimite trupe în Ucraina începe să devină o linie de separare în interiorul NATO. Deși fiecare membru al alianței este liber să trimită forțe acolo unde consideră că este nevoie pentru apărarea propriilor interese, unele națiuni au spus categoric că văd în această acțiune mai mult un risc, decât o măsură de securizare.
În special, Germania și SUA au respins categoric ideea trimiterii de trupe. Ambasadorul SUA în Estonia, George Kent, a subliniat politica administrației Biden de a ajuta Ucraina prin pachete semnificative de sprijin, dar cu o poziție fermă de a nu trimite militari americani.
Întrebat pe 9 mai la Washington cum ar putea reacționa Rusia dacă Regatului Unit ar trimite trupe în Ucraina, şeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie Tony Radakin a fost evaziv. Poziția regatului este însă foarte clară în ceea ce privește trimiterea trupelor: nu este o cale pe care prim-ministrul ar dori să o urmeze.
În schimb, există poziții mai ferme, ca cea a lui Macron și a premierului lituanian Ingrida Šimonytė care a declarat recent pentru Financial Times că este deschisă să trimită trupe lituaniene în Ucraina pentru a antrena forțele Kievului. Šimonytė este conștientă că Rusia va vedea mișcarea ca pe o escaladare, dar a adăugat: „Dacă ne-am gândi doar la răspunsul Rusiei, atunci nu am mai trimite nimic. La fiecare două săptămâni auzim că cineva va fi lovit cu arme nucleare.” Šimonytė a adăugat că până în acest moment Ucraina nu a cerut trupe altor state.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
