Erdogan și sângele din războiul Israelului. Turcia folosește ideologic criza din Orient

Tudor Curtifan |
Data publicării:
Sursă foto: Recep Tayyip Erdogan, Facebook - Administrația Prezidențială din Turcia
EXCLUSIV
Sursă foto: Recep Tayyip Erdogan, Facebook - Administrația Prezidențială din Turcia

Vremurile de acum un deceniu când Turcia era privită ca un exemplu de democratizare în Orientul Mijlociu au apus de foarte mult timp, iar Turcia de azi aflată sub conducerea autoritară a lui Recep Tayyip Erdogan e cu totul alta. 

A trecut mai bine de o săptămână de când gruparea teroristă Hamas atacă Israelul, lansând peste 3.000 de rachete din Fâșia Gaza, inclusiv spre Tel Aviv sau Ierusalim.

Într-un context în care comunitatea internațională condamnă atacul terorist lansat de Hamas iar SUA și-au manifestat sprijinul pentru aliatul său Israel, la polul opus al Orientului, Turcia, cândva o speranță a democratizării cu toate ingredientele pentru a putea fi o putere regională, s-a lansat în atacuri la adresa Israelului. Prin vocea regimului Erdogan, Ankara se erijează în protectoarea cauzei palestinienilor. 

 

Erdogan a simțit sânge ideologic după atacul Hamas împotriva Israelului

 

Reluarea luptelor în Gaza între Hamas și Israel a reaprins un conflict în care regimul neo-otoman condus de Recep Tayyip Erdogan a simțit sânge ideologic.

Iar lui Erdogan îi plac aluziile la sânge. „Kanlı ellerinizle tarih yazıyorsunuz”, i-a transmis Erdogan lui Joe Biden. În traducere - „vei scrie istoria cu mâinile tale însângerate”, făcând referire la sprijinul americanilor pentru Țara Sfântă.

Caracterul violent al retoricii turce la adresa Israelului e o nouă dovadă - a câta oare? - că Ankara a părăsit drumul care o ducea spre exemplul de democratizare în Orientul Mijlociu. 

 

Turcia, condusă de un regim hibrid autoritar care luptă să supraviețuiască

 

Început ca un regim conservator pro-european, Recep Tayyip Erdogan a dus, mai ales după 2013, Turcia pe un drum pavat de islamism, lovind puternic în laicitatea statului și în valorile care reflectă din laicitate. 

Turcia pare condusă de un regim hibrid care îmbină elemente de teocrație, autoritarism, islamism sau populism. În multe privințe, sistemul prezidențial conturat de Erdogan se aseamănă din punct de vedere politic cu regimul lui Vladimir Putin. 

Orice analiză a politicii externe sau interne a Turciei trebuie să plece de la premisa faptului că regimul lui Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu un declin lent. 

În pofida susținerii de care regimul se bucură mai ales în zona ultraconservatorilor din Anatolia, Turcia se confruntă cu o dificultăți financiare, criza fiind puternic adâncită de pandemia care a făcut ravagii nu doar în economia turcă. În fond, regimul duce o luptă de supraviețuire politică iar micile asalturi ideologice ale lui Erdogan au ca scop menținerea în priză a electoratului dur și abaterea atenției populației de la problemele interne.

În această cheie se poate traduce și „victoria” din vara anului trecut când regimul a schimbat din nou statutul Hagiei Sofia - cândva basilica Constantinopolului unde împărații Bizanțului erau încoronați - în moschee. Sigur, pe lângă toate aceste argumente de ordin politic și intern, apelul la ideologie al unui regim ce trece de la neo-otomanism la erdoganism e cât se poate de real. 

Euforic, la vremea respectivă „sultanul” Erdogan anunța public „eliberarea” moscheii Al Aqsa din Ierusalim ca fiind următorul obiectiv al Turciei. 

În ofensiva Hamas, grupare teroristă pe care regimul de la Ankara o susține inclusiv financiar, Erdogan a văzut o nouă oportunitate de a lansa un atac ideologic împotriva Israelului. 

 

Asaltul lui Erdogan asupra Israelului, un narativ ce se apropie de violența verbală a Iranului

 

Dacă inițial s-a erijat într-un mediator între Israel și Hamas, Turcia de azi, stat membru NATO, nu își mai ascunde susținerea față de gruparea sunită Hamas, alăturându-se astfel Iranului și Qatarului.

Paradoxal am putea spune, în contextul în care Turcia a fost prima țară musulmană care a recunoscut Israelul.

Dar Hamas nu e singurul „cartof fierbinte” al politicii externe de la Ankara. Un lucru asemănător se întâmplă și cu susținerea grupării teroriste Frăția Musulmană, susținere care a dus Turcia în prag de conflict cu alte puteri din Orient.

În orice caz retorica agresivă a regimului Erdogan la adresa Israelului, prin solicitări ca statul israelian să primească o „lecție” sau denunțarea Israelului ca „stat terorist” amintește de un narativ ce pare scris mai degrabă la Teheran. Iran.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel