După recenta vizită de două zile la Moscova și summitul ruso-chinez desfășurat în cadrul summit-ului, au urmat o serie de activități ale Beijingului pe frontul politicii externe - din Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America de Sud și acum - Europa.
Într-o perioadă în care punțile de dialog între Occident și Putin sunt inutilizabile (așa cum remarca și SG ONU, Antonio Guterrez, care nu vede, în acest moment, o încetare a focului în Ucraina, întrucât și Rusia, și Ucraina sunt convinse că pot câştiga), singura cale de mediere între Occidentul unit și Rusia rămâne China.
Ministrul chinez de externe Qin Gang își începe luni vizita în Europa, în cadrul căreia va rămâne în Germania, Franța și Norvegia.
Aici atrage imediat atenția că ministrul chinez nu se duce în Regatul Unit, cu care China se confruntă cu o criză relațională complexă în ultimii ani.
China, spune că are o poziție neutră în problema războiului ucrainean, dar apropierea sa de Rusia este evidentă: Beijingul a publicat în februarie un document în 12 puncte cu pozițiile sale asupra conflictului și a invitat Moscova și Kievul să negocieze. În plus, modul în care s-a raportat liderul chinez la cele două țări aflate în conflict e cât se poate de grăitor: Vizită de stat la Moscova, dar Kievul a fost lăsat să aștepte un telefon de la președintele Xi timp de câteva săptămâni, după ce acesta s-a întors din Rusia.
În aceste condiții, șeful diplomației chineze merge în Europa pentru a ”atinge noi culmi” în relația cu partenerii europeni, un limbaj atât de cunoscut nouă, care înseamnă de fapt că Qin Gang va discuta săptămâna aceasta cu omologul său german Annalena Baerbock, șefa diplomației franceze Catherine Colonna și ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt.
Vizitele urmează călătoriilor în China ale cancelarului german Olaf Scholz în noiembrie și ale președintelui francez Emmanuel Macron, luna trecută. În timpul vizitei sale, Macron a semnat o declarație comună în 51 de puncte cu președintele chinez Xi Jinping, care vizează schimburi mai profunde, de la agricultură și apărare până la energia nucleară.
Tensiunile dintre UE și China s-au aprins din cauza deciziei Chinei de a se abține de la rezoluțiile Națiunilor Unite care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia. Liderii europeni, inclusiv Macron, au cerut implicarea Chinei pentru a ajuta la încheierea războiului.
Wang Yiwei, expert pe relația China-UE, a declarat pentru SCMP că călătoria lui Qin a avut ca scop crearea unei atmosfere de mediere în Ucraina.
Prin vizita în Norvegia, Beijingul speră să îmbunătățească relațiile cu mai multe din nordul Europei, mai ales că legăturile cu Lituania au rămas tensionate și Finlanda a devenit membră a NATO de la începutul războiului din Ucraina, spune expertul.
Intensificarea relațiilor cu Norvegia, ar putea însemna o „victorie diplomatică” pentru China, „care încearcă din greu să-și găsească prieteni”, crede și Dylan Loh, profesor asistent de politică externă la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
Vizita va fi încă o încercare a Beijingului să mai sape la temelia relației transatlantice și să pledeze pentru mai multă autonomie strategică a Europei față de SUA.
Așa cum arătam mai sus, relația cu Marea Britanie rămâne încordată, iar Beijingul știe că nu are nicio șansă să zdruncine parteneriatul SUA-UK. Așa că decidenții chinezi se concentrează pe zonele accesibile dar și influente din Europa, apelând la o tactică de tipul divide et impera.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News