Dezbaterea privind propria descurajare nucleară a Europei a intrat într-o „fază extrem de tensionată”: Repetarea Memorandumului de la Budapesta este de nedorit

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.
EXCLUSIV
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.

Discuțiile anterioare, în principal cele purtate intre experţi şi cercetători, cu privire la necesitatea ca Europa, precum și alte țări, să își construiască propria descurajare nucleară în cazul unei schimbări a politicii externe a SUA față de aliații săi au intrat acum într-o nouă etapă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției „Trump's Return and the Fate of Ukraine” la Brookings Institution, la 24 februarie.

Fiona Hill, fost consilier al președintelui american Donald Trump și senior fellow pentru politică externă la Center for US and European Affairs, a declarat că, dacă Ucraina nu ar fi renunțat la armele sale nucleare în schimbul garanțiilor de securitate în temeiul Memorandumului de la Budapesta, Rusia nu ar fi invadat.

În același timp, Tyler McBrien, editor al revistei Lawfare, a reamintit că o mare parte a infrastructurii pentru gestionarea acestor arme se află la Moscova.

Youtube video image

Hill a reamintit apelul fostului ministru de externe sovietic și prim președinte al Georgiei independente, Eduard Șevardnadze, ca autoritățile ucrainene să păstreze „una sau două” focoase nucleare în cazul unui potențial conflict viitor cu Rusia.

„De fapt, el (n.a. Șevardnadze) i-a spus omologului său ucrainean, vezi dacă poți păstra una sau două bombe nucleare atunci când renunțau la ele în perioada Memorandumului de la Budapesta, pune-le într-un dulap, a spus fosta consilieră al președintelui american Donald Trump.

„Șevardnadze a spus că a văzut documente despre ce s-ar întâmpla dacă una dintre republicile sovietice ar încerca să se separe, și a spus că s-ar putea să aveți nevoie de ele mai târziu”, a continuat Hill. Încă de la începutul anilor 1990, mulți de la Moscova au dorit să împiedice Ucraina să se separe de Rusia, a adăugat ea.

Benjamin Wittes, redactor-șef al revistei Lawfare şi cercetător la Brookings Institution, în discuțiile sale cu diplomați americani de rang înalt implicați în negocierile cu Ucraina privind Memorandumul de la Budapesta, sentimentul lor de vinovăție în legătură cu tratatul a fost evident.

Potrivit acestuia, fostul președinte american Bill Clinton și-a exprimat, de asemenea, regretul cu privire la memorandum.

În contextul actual, a concluzionat Hill, odată cu reorientarea de facto a politicii externe a SUA dinspre Europa și Ucraina către Asia, „implicațiile tuturor acestor lucruri pentru neproliferare (a armelor nucleare) sunt reale”.

Germania este una dintre principalele țări europene care își schimbă în prezent fundamental viziunea asupra armelor nucleare în Europa, spune Constanze Stelzenmuller, analist german în relații internaționale.

„Nu pot supraestima schimbările dramatice care au avut loc în politica țării mele cu privire la ceea ce obișnuia să fie un tabu absolut și complet”, a spus ea.

„În opinia mea, a existat o dezbatere intelectuală, mai degrabă academică, despre armele nucleare, știți, în cazul în care americanii decideau să se întoarcă în Asia dintr-un motiv sau altul. Iar această dezbatere academică tocmai a intrat într-o fază critică”, a adăugat Stelzenmuller.

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate și probabilul viitor cancelar german în urma alegerilor de la sfârșitul săptămânii trecute, a declarat recent că Europa trebuie să își dezvolte propria descurajare nucleară.

Acest lucru ar însemna, potrivit lui Stelzenmuller, că forțele nucleare franceze și britanice, care probabil nu sunt suficiente pentru a înlocui umbrela nucleară a SUA, ar trebui extinse.

„Germania va trebui să se alăture într-un fel sau altul”, a adăugat ea.

„Ceea ce vine astăzi de la Casa Albă deschide ușa către multe aspecte, inclusiv proliferarea (armelor nucleare) în întreaga lume”, a concluzionat ea, „și nu trebuie să descriu nimănui riscul de escaladare inerent în acest sens.

Stelzenmuller a amintit, de asemenea, discuţiile care au deja loc în țările asiatice, precum Japonia și Coreea de Sud, precum și în unele țări din Europa de Est, cu privire la necesitatea de a reconsidera nevoia de a avea propriile arme nucleare.

Cu toate acestea, potrivit acesteia, un alt ,,stimulent'' important pentru astfel de discuții a fost dorința Rusiei de a șantaja Ucraina și restul lumii cu posibila utilizare a armelor nucleare.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
NoMy - smt4.5.3
pixel