DefenseRomania a luat parte la acest eveniment istoric, prin colaboratorul și analistul publicației noastre, H.D. Hartmann, prezent la Geneva cu ocazia întrevederii dintre Joe Biden și Vladimir Putin.
Așadar, 16 iunie 2021 a fost o zi plină la Geneva, iar corespondentul nostru a definit-o, asemenea președintelui american, „nu despre încredere sau clădirea încrederii, cât despre verificarea acesteia”.
Elvețienii au încercat din răsputeri o conferință comună. Biden și Putin au ieșit însă separat după trei ore de negocieri
Întâlnirea a fost un summit de aproape 3 ore, discuții care au început președinții celor două țări, continuând cu șefii diplomațiilor americane și ruse, iar mai apoi în biblioteca aristocratică din mijlocul vilei La Grange au fost introduși și ceilalți membri ai delegațiilor, serviciilor de informații, finanțe sau armată.
La solicitarea elvețienilor, cei care au pus la dispoziție „terenul neutru de negociere”, a fost anunțată o discuție între 4 și 5 ore, dar s-a încheiat în mai puțin de 3 ore. Interesant e că nu a existat nicio pauză, ambii dorind să demonstreze unul în fața celuilalt, un efort intelectual și o condiție fizică în ciuda vârstei lor.
În ciuda faptului că elvețienii au avut o întreagă ofensivă diplomatică pentru ca cei doi președinți să aibă o conferință de presă comună, acest lucru nu s-a întâmplat. Atât Joe Biden, cât și Vladimir Putin, au ieșit separat în fața jurnaliștilor.
H.D. Hartmann ne-a transmis că s-au abordat 50 de subiecte. Au fost sute de argumente preluate de la specialiși de către membrii delegațiilor participante, iar ulterior au fost selecționate aproximativ zece argumente pe fiecare dosar, pe care cei doi președinți le-a folosit în dialogul lor.
Biden a mutat într-un dosar extrem de sensibil: China
Și, așa cum anunțat în exclusivitate publicația noastră, președintele Joe Biden a folosit un argument în construcția logică cu privire la relația dintre Federația Rusă și China: Imensa graniță siberiană ruso-chineză, unde practic China prin construcția sa economică reală și imensa resursă financiară ce va duce la dezvoltarea unei armate eficiente și moderne, va pune o presiune enormă asupra politicilor de la Moscova.
Președintele Biden a folosit acest argument cu privire la stabilitatea strategică. „Dacă s-a vorbit despre ceva între cele două mari puteri, a fost practic definiția stabilității strategice. Am putea spune că acesta a fost motto-ul acestui summit”, ni se transmite din Geneva.
Pentru a înțelege importanța acestui joc la care au apelat ambele state, trebuie înțeles faptul că față de președintele Barack Obama care a redus Federația Rusă la o putere regională cu ambiții globale, de această dată, Biden vorbind de stabilitate strategică mondială, președintele american actual a ridicat din nou Moscova la nivelul precedent. E cât se poate de evident faptul că argumentul fundamental al celui mai mare arsenal nuclear care se află în posesia celor două țări a produs și această discuție despre „stabilitatea strategică globală”.
În cadrul conferinței sale, Joe Biden a subliniat că în viziunea sa cele două state au un interes comun în a manageria stabilitatea strategică globală, în timp ce Vladimir Putin a fost și mai direct și a făcut referire la „cel mai mare arsenal nuclear din lume” deținut de SUA și Federația Rusă, fapt pentru care Washingtonul și Moscova trebuie să înțeleagă responsabilitatea specială pe care o au.
Mișcarea lui Joe Biden de a oferi din nou Rusiei platforma de superputere a fost una inteligentă, SUA pregătindu-și terenul pentru ca mai apoi să purceadă la un efectiv bombardament de teme majore pentru care americanii se aflau la Geneva.
SUA au fost ferme: Orice narativ al unei Rusii înconjurate de dușmani nu are valoare în fața intereselor americanilor
În ceea ce privește tonul, deși la momentul intrării în vilă și la momentul declanșării negocierilor atât Biden, cât și Putin au părut „de gheață”, ambii au declarat ulterior că tonul a fost cordial, că nu s-au recurs la amenințări sau șantaje, dar temele și problemele au fost puse foarte direct pe masă, fapt reiterat de Biden la conferința de după summit, unde a subliniat că politicile sale nu sunt împotriva Federației Ruse și împotriva nimănui, ci sunt în favoarea cetățenilor americani.
„O linie roșie subtilă, dar extrem de fermă, prin care Biden l-a anunțat pe Putin că orice traducere rusească a statului înconjurat de dușmani și atacat în permanență de Statele Unite nu are valoare în fața intereselor fundamentale ale cetățenilor americani și ale statului american”, a subliniat analistul și corespondentul nostru de la Geneva.
Ucraina și Arctica au fost temele principale
Din punct de vedere politic subiectul principal a fost Ucraina iar statul nostru vecin a fost urmat de dosarul Arctica în ceea ce privește importanța abordării discuțiilor.
UCRAINA. Ambii președinți au confirmat dorința lor ca soluția ucraineană să provină din formatul Minsk, cu insistența lui Biden pe nota fundamentală americană - „SUA apără integritatea teritorială și națională a Ucrainei”. Adică nu se poate discuta despre o acceptare a Crimeei ca teritoriu rusesc.
ARCTICA. În privința Arcticii, unde SUA consideră că Federația Rusă militarizează această zonă, Vladimir Putin, în conferința sa de presă a declarat că Arctica a fost un subiect importat care a dus la o discuție largă cu detalii strategice.Acest lucru a fost confirmat și de Biden că Arctica a fost al doilea domeniu de interes politic și militar fundamental în discuția cu Rusia. Concluziile, din motive evidente, nu au fost făcute publice.
Au fost atinse și trei teme majore pe lângă dosarele politice
Cu excepția dosarelor politice, au existat trei teme majore abordate de cei doi lideri:
1. drepturile omului - în interiorul acestui dosar fiind discutat cazul Alexei Navalnîi -, unde atenționarea și concluzia prezentată de președintele Joe Biden a fost foarte clară: Dacă i se întâmplă ceva lui Navalîi în timpul detenției, repercusiunile vor fi catastrofale pentru Federația Rusă
2. libertatea presei, libertatea de exprimare și libertatea religioasă, un dosar mai vechi care era pe agenda diplomatică dintre Washington și Moscova mai ales în perioada Războiului Rece. Aici, Joe Biden a anunțat intenția SUA de a cere Rusiei ca cele două mari instrumente americane - Europa Liberă și Radio Libertatea să poată emită de pe teritoriul Rusiei.
3. Identificarea fundamentală și stabilizarea domeniului de securitate cibernetică. Lumea virtuală a devenit extrem de periculoasă pentru stabilitatea internațională și națională a statelor. Pentru președintele Joe Biden securitatea cibernetică a fost un dosar fundamental și a anunțat că a prezentat președintelui Putin o listă de 16 domenii care trebuie să fie exclusive din punct de vedere al apărării acestora și în să nu fie permise atacuri cibernetice din partea nimănui. Lista include infrastructura critică esențială precum cea de tip energetic, de transmisie a apei, cea medicală etc. Sunt așadar „linii roșii” în ceea ce privește securitatea cibernetică pe care SUA doresc să le impună întregii comunități internaționale, în caz contrar replica SUA va fi fermă și extrem de clară.
SUA vor un „audit” constant al relațiilor cu Federația Rusă
Ceea ce îl președintele pe Vladimir Putin, acesta nu a confirmat în conferința sa de presă, dar a confirmat în schimb președintele Joe Biden, că această întrevedere a fost considerată un moment zero din punct de vedere al viitorului. Președintele Joe Biden a folosit în conferințe sa termene: trei luni, șase luni, un an.
Din această perspectivă devine cert că președintele american l-a informat pe liderul de la Kremlin că dorește să vadă rezultate concrete, fapt confirmat indirect de Biden în conferință, unde a spus că va avea loc un fel de „audit” ce se va desfășura la câteva luni distanță unul de altul, cu privire la stadiul relațiilor dintre SUA și Rusia. Acest lucru va obliga Moscova, dacă nu la o schimbare fundamentală, măcar o schimbare de strategie pe domeniile pe care Biden le-a adus în discuție, e de părere colaboratorul nostru de la Geneva.
Tot în conferința sa, Biden a subliniat din nou că SUA nu sunt împotriva Rusiei, în timp ce Vladimir Putin a confirmat prin declarația sa, ceea ce analiștii au pus pe hârtie: Federația Rusă crede că e încercuită și atacată din toate părțile.
O problemă foarte sensibilă, dar despre care Biden și Putin s-au „zgârcit” cu informațiile - IRANUL. Nici SUA, cât nici Federația Rusă nu doresc un Iran nuclear
În cele 50 de dosare discutate a fost inclus și Belarusul. Ambii președinți au confirmat că situația din Belarus a fost abordată, dar, interesant, nu s-a discutat despre ceea ce s-a întâmplat în Belarus, ci despre ceea ce se va întâmpla. Acest lucru înseamnă că marile probleme interne ale Belarusului vor continua.
Se pare că în ceea ce privește Iranul se va ajunge la un nu numitor comun în dosarul nuclear, în pofida faptului că cei doi șefi de stat nu au oferit foarte multe informații despre problema reprezentată de Iran.
„Ceea ce e foarte important de menționat e că deși ambii președinți au fost foarte „zgârciți” în declarații cu privire la dosarul nuclear iranian, tuturor celor prezenți la Geneva ne-a fost foarte clar că dosarul nuclear iranian va ajunge spre o nouă rezoluție. Este clar că nici Federației Ruse, cât nici Statelor Unite ale Americii nu le convin un Iran nuclear și că aici, probabil, alături de dosarul China, va fi un punct comun de dialog”, a conchis analistul DefenseRomania, prezent la summitul dintre Joe Biden și Vladimir Putin de la Geneva.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
