Pe 6 februarie a avut loc un alt incident în care apărarea antiaeriană siriană a fost implicată. Patru avioane de vânătoare israelieni F-16 au atacat periferia Damascului fără a intra în spațiul aerian sirian. Apărarea aeriană din Siria a răspuns raidurilor aeriene ale Forţelor Aeriene Israeliene, trăgând mai multe rachete în direcţia avioanelor israeliene, fiind la un pas să doboare un avion Airbus A-320 care zbura pe ruta Teheran-Damasc (având 172 de persoane la bord) în timp ce se pregătea să aterizeze pe aeroportul din Damasc. Numai datorită controlorilor de trafic aerian, care au redirecționat aeronava către un aeroport auxiliar, a fost posibilă evitarea unei catastrofe.
Forțele Aeriene Israeliene atacă regulat Siria, dar de mult timp se pune întrebarea de ce sistemele ruseşti S-300 nu protejează spaţiul aeriană sirian?
În mod inevitabil, se pune întrebarea de ce Rusia a dislocat în Siria sisteme de apărare aeriană S-300 care nu au fost văzute niciodată în acţiune, ţinând cont de faptul că aeronavele israeliene încă pot ataca cu lejeritate Damascul și trupele iraniene care oferă suport militar armatei lui Bashar al-Assad?
Există diferite teorii despre scopul sistemelor ruseşti S-300 în Siria. Expertul australian Richard Frank susține că armata israeliană a învățat să ocolească sistemele de rachete rusești. Pe de altă parte, experții ruși resping aceste afirmații, considerând că este încercare a Occidentului de a discredita eficiența armamentului rusesc, potrvit Uawire.org.
De remarcat este faptul că aeronavele israeliene evită să intre în spațiul aerian sirian și lovesc teritoriul sirian din spațiul aerian libanez. Acesta este motivul pentru care mâinile Damascului sunt legate, deoarece dacă sistemele antiaeriene din Siria ar doborî o aeronavă israeliană în spațiul aerian libanez, Damascul ar putea fi considerat stat agresor, ceva de care cu siguranță nu este nevoie în contextul situației politice actuale în care se afla țara.
Factorii topografici și geografici joacă, de asemenea, un rol foarte important. Aeronavele israeliene, în mod normal, atacă ținte în Siria din Valea Beqaa, care este protejată de munți din toate părțile. Avioanele F-16 al Israelului apar literalmente pe neașteptate din spatele lanțurilor muntoase și dispar foarte repede după efectuarea atacurilor. S-a constatat că piloții IAF se retrag atât de repede după efectuarea unui raid aerian, încât forţele siriene nu au timp să intre în acţiune.
O altă teorie care a fost vehiculată în mass-media este aceea că soldații sirieni nu sunt atât de bine pregătiţi pentru a opera pe sisteme de apărare aeriană S-300. Cu toate acestea, Damascul a avut destul timp de când au sosit sistemele pentru a oferi trupelor sale pregătirea necesară.
O teorie mai interesantă este aceea că sistemele S-300 nu erau dislocate în zone montane, ceea ce împiedică semnificativ funcționarea lor eficientă. Ca urmare a unei proaste dislocări, aeronavele de război electronice israeliene au putut să se apropie de sisteme de apărare aeriană și să creeze interferențe pentru a proteja aeronavele F-16 de eventuale atacuri.
Astfel, este posibil ca S-300 să nu fie pur și simplu utilizat împotriva aeronavelor israeliene care atacă ținte în Siria din spațiul aerian libanez. În acest caz, eficacitatea sau ineficiența sistemelor de apărare aeriană rusești nu poate fi evaluată cu exactitate, deoarece pe lângă factorii militari și tehnologici, există și un factor politic. Rusia susține că are relații bune, atât cu Siria, cât și cu Israelul, menţinând active canalele militare de comunicare cu ambele state.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
