„Am văzut un model de comportament agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul nu a început în 2022, a început în 2014, când au anexat Crimeea în mod ilegal, apoi câteva luni mai târziu, au intrat în estul Donbasului, au convenit asupra încetării focului - Acordul Minsk 1 - l-a încălcat, s-a mutat... chiar mai spre vest, au fost de acord cu Acordul Minsk 2, au așteptat șapte ani, apoi a lansat un atac la scară largă și a luat și mai mult”, declarat secretarul general al NATO într-o conferință de presă, referindu-se la acordurile de pace anterioare eșuate dintre Moscova și Kiev
„Nu putem avea Minsk 3”, a reluat acesta, „nu există niciun semn că Putin este gata să negocieze pentru pace”.
Stoltenberg a subliniat comportamentul anterior al Moscovei pentru a justifica imposibilitatea ca Kievul să accepte condițiile de pace stabilite de tabăra lui Trump.
„Acum este nevoie de ceva credibil, care oprește războiul și face ca Rusia șă își oprească agresiunea [...]. Atunci când luptele se vor termina, avem nevoie de securitate, trebuie să dăm posibilitatea ucrainenilor să descurajeze, dar avem nevoie și de un fel de garanții de securitate ulterioară pentru Ucraina”, a adăugat acesta.
Intervenția secretarului general al NATO, care în octombrie va părăsi acest post, vine în contextul în care aliații și consilierii lui Donald Trump, prezumtivul candidat la președinție al Partidului Republican, elaborează planuri pentru a determina Kievul să renunțe la eforturile de a recuceri teritoriile controlate de Rusia și de anulare a intenției de aderare la NATO în schimbul unui acord de pace cu Rusia.
Directorul de comunicații al campaniei Trump, Steven Cheung, a declarat marți că „o prioritate de vârf în al doilea mandat va fi negocierea rapidă a încheierii războiului Rusia-Ucraina”.
Putin a răspuns cu promptitudine, tot marți, că ia „în serios” propunerea lui Trump, fără însă a da de înțeles că ar fi dispus să negocieze condițiile de încheiere a războiului prezentate de Kremlin cu nici o lună în urmă.
În virtutea acestor pretenții, Kievul ar trebui să recunoască suveranitatea Rusiei asupra a patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat ilegal, ar trebui să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să fie „denazificată” – adică un nou guvern – și ar trebui să-și limiteze dimensiunea armatei și a armamentului său greu la un nivel stabilit de Moscova.
Potrivit Kievului, aceste condiții ar echivala cu capitularea Ucrainei, pe care o respinge categoric. „Nu va exista niciun compromis privind independența sau integritatea teritorială”, a răspuns Andriy Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean.
Astfel, la summitul NATO de săptămâna viitoare - 9-11 iulie, Washington, ultimul summit prezidat de Jens Stoltenberg după zece ani de mandat - problema încheierii unui acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea fi tratată prioritar, ca o precondiție a discuțiilor privind viitorul Ucrainei raportat la NATO.
Se știe că în prezent se lucrează la declarația finală ce va fi făcută publică la sfârșitul summitului. Sunt deja informații potrivit cărora în relația cu Ucraina se va merge puțin mai departe decât s-a făcut la Vilnius în 2023, unde aliații au recunoscut că Ucraina nu mai are nevoie de Planul de acțiune pentru aderare (MAP) pentru a fi acceptată ca potențial aliat.
Însă tot ce poate însemna un pas înainte în procesul de aderare a Ucrainei la NATO nu poate viza decât teritoriile aflate sub controlul și administrarea Kievului, ceea ce readuce în discuție tema acordului de pace cu Rusia.
Problema este că situația generată de anul electoral 2024, în care se desfășoară acest summit de celebrare a 75 de ani de la înființarea Alianței, face ca lideri de stat marcanți să fie de fapt, ca și Stoltenberg, la sfârșit de mandat, iar acest lucru nu poate decât să pună sub semnul incertitudinii eventuale angajamente asumate.
În această situație, problema Ucrainei riscă să devină chiar mai puțin importantă pentru actualii reprezentanți, fiind pusă în umbră de tema mult mai arzătoare a menținerii relațiilor de cooperare dintre SUA și Europa în cadrul NATO, în perspectiva tot mai probabilă de reinstalare a lui Trump la Casa Albă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
