Se naște desigur întrebarea, de ce nu ar putea și România juca un astfel de rol, mai ales că acordurile de securitate pe care România și Ucraina le-au semnat recent au o dimensiune complexă, inclusiv în ceea ce privește industria de apărare.
Iar marile companii deja fac pași în acest sens, chiar și în contextul războiului în desfășurare. Trebuie amintit că acum o săptămână, fapt semnalat și de DefenseRomania, producătorul german de armament Rheinmetall a anunțat la că a primit o solicitare din partea guvernului ucrainean pentru a începe construcția unei fabrici de muniții în Ucraina. Vestea a venit în contextul în care Kievul își propune să accelereze producția de arme pe plan local pana la sfârşitul anului 2024.
Vestea urmează deschiderii primei întreprinderi comune în Ucraina, în luna iunie, când Rheinmetall și compania ucraineană de stat Ukroboronprom au anunţat începutul parteneriatului. Proiectul urmează să fie finalizat în următorii ani.
Dar nu doar giganții din industrie fac pași în acest sens. State mai mici deja se conectează cu industria de apărare din Ucraina. În această săptămână, confirmă și publicația ucraineană Militarnyi, compania ucraineană Skyeton a început producția de drone de recunoaștere ACS-3 (Raybird-3) în Slovacia. Cu alte cuvinte industria de apărare din Slovacia - stat departe de a fi prieten al cauzei ucrainene - e implicată în producția de drone ucrainene.
Iar dacă alte state pot, inclusiv Slovacia, de ce nu ar putea și România, după război, să fie implicată alături de Ucraina în producția de rachete R-360 Neptun?
E o perspectivă interesantă lansată în premieră de expertul ucrainean Mykhailo Samus, director al New Geopolitics Research Network, Ucraina. Prezent în România ca speaker în cadrul conferinței de la Sinaia “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania” organizată de reputatul think tank românesc New Strategy Center - eveniment la care DefenseRomania a fost partener media -, Samus a vorbit în cadrul unui panel exact despre ceea ce slovacii fac azi, o cooperare industrială între România și Ucraina.
El a dat exemplul Mării Negre, unde ambele state au lipsuri în ceea ce privește capabilitățile. Astfel, Samus nu s-a ferit să se întrebe de ce ambele industrii nu ar putea fi implicate în producția de rachete anti-navă Neptun, în contextul în care ar fi o situație win-win pentru Marinele ambelor state.
Iar Kievul este deschis către o asemenea abordare de cooperare industrială. Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, în cadrul interviului pe care l-a acordat acum câteva luni DefenseRomania, a punctat acest aspect.
„Printre cele mai interesante domenii, aș sublinia din nou chestiunile legate de energie și securitate energetică. Cred că avem o perspectivă foarte bună pentru dezvoltarea cooperării noastre în domeniul industriei de Apărare. Din nou, acesta este domeniul în care avem interes, dar și în care țările noastre au un mare potențial de a-și uni eforturile în ceea ce privește producția de sisteme de care vor avea nevoie forțele noastre militare”, spunea atunci șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în țara noastră.
Desigur, cooperarea industrială poate avea loc pe numeroase paliere, de la muniție până la tehnică, rachetele Neptun fiind doar un exemplu. Amintim că în acest sens România are în derulare un contract privind înzestrarea cu rachete anti-navă Naval Strike Missile (NSV).
Rachetele anti-navă ucrainene R-360 Neptun au devenit celebre după ce au fost folosite de ucraineni pentru scufundarea în 2022 a crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei ruse de la Marea Neagră.
Despre R-360 Neptun
În 2019, biroul ucrainean de proiectare "Luch" a dezvoltat racheta anti-navă R-360 Neputn. În același an, Ucraina a efectuat teste de tragere. În luna iunie a aceluiași an, Ucraina a organizat o altă serie de teste.
Potrivit industriei ucrainene de apărare, sistemul de rachete Neptune este conceput pentru a distruge nave de război din clasa distrugătoarelor, fregatelor, corvete și nave de desant, în condiții meteorologice simple și dificile. Racheta Neptune dispune de un sistem de ghidare radar şi poate lovi nave la o distanță de până la 280 de kilometri.
În luna aprilie a anului 2023, un reprezentant al Ministerului ucrainean al Apărării a declarat pentru publicaţia americană The Drive, sub rezerva anonimatului, că industria ucraineană de apărare lucrează la modificarea rachetei anti-navă Neptune - noua versiunea a rachetei urma să fie configurata pentru a lovi ținte terestre.
Ca parte a proiectului, racheta R-360 Neptun urma să primească un nou sistem de ghidare, care nu fusese încă dezvoltat la începutul invaziei ruse.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
