Și, desigur, unul din subiectele pe care DefenseRomania le-a abordat în discuțiile cu oficialii polonezi a fost reprezentat de modul în care Polonia și țara noastră, piloni pe Flancul Estic - sau cum corect ne-a precizat un foarte înalt oficial polonez Frontul de Est - se raportează la posibilitatea de a doborî rachete și drone rusești în Ucraina, ce se îndreaptă spre spațiul aerian al Poloniei sau României.
Trebuie subliniat că ambele țări, atât noi cât și polonezii, ne-am confruntat de-a lungul timpului cu numeroase situații în care componente de drone rusești au căzut pe pământ românesc sau polonez. Rusia folosește intens rachete și drone pentru a lovi Ucraina, iar în acest sens provocările sunt mari și pentru România care e de altfel statul aliat ce deține cea mai lungă graniță cu Ucraina.
Chiar săptămâna trecută forțele armate ale Poloniei au anunțat că „un aparat de zbor” - cel mai probabil o dronă - ar fi pătruns în spațiul aerian polonez pentru o perioadă scurtă de timp.
Incidentul a avut loc în timpul unui atac masiv al Rusiei, cu rachete și drone, asupra Ucrainei.
Iar cei de la Biroul de Securitate Naţională a Președinției Poloniei ne-au confirmat că avioanele de luptă ale Poloniei sunt ridicate de la sol în timpul fiecărui atac masiv în care dronele și rachetele rusești lovesc Ucraina pe direcția Polonia. Lucru absolut normal care de altfel se întâmplă, în mod cert, și în cazul F-urilor noastre.
Legea e lege: De ce e aproape imposibil pentru avioanele F-16 ale Poloniei să doboare rachete rusești
Avion de luptă de tip F-16 Fighting Falcon al Poloniei
Armata Poloniei anunțase de mai multe ori că în timpul unor atacuri masive ale ocupantului rus pe direcția Polonia, avioanele F-16 poloneze au fost ridicate de la sol.
Însă oficialii polonezi spun că situația e destul de complicată din punct de vedere legislativ, pe timp de pace.
Astfel, potrivit legii poloneze, pe timp de pace, pilotul de vânătoare al aeronavei poloneze, trebuie să aibă contact vizual cu ținta înainte de a o angaja. Cu alte cuvinte nu poate lovi ținta pe care o „vede” pe radar până nu o vede și fizic. Fie că vorbim de o rachetă sau o dronă. Asta pentru că el trebuie să se asigure că nu e o țintă greșită, precum, spre exemplu, un elicopter ucrainean sau un alt tip de tehnică. Iar în contextul în care dronele sau rachete rusești intră pentru o perioadă foarte scurtă de timp în spațiul aerian al Poloniei, ele sunt aproape imposibil de angajat în momentul actual.
Merită amintit că tot săptămâna aceasta Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de Externe, a afirmat public că Polonia are „obligația constituțională” să doboare dronele și rachetele lansate de Rusia, chiar și deasupra Ucrainei, dacă ele se îndreaptă spre teritoriul polonez.
Polonezii confirmă că Rusia testează intenționat apărarea antiaeriană a NATO
Lansarea unei rachete Kalibr de către o navă de suprafață rusă. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Tot oficialii polonezi ne-au confirmat faptul că violările spațiului aerian polonez nu sunt deloc întâmplătoare. Ci ele reprezintă provocări ale Rusiei și modalități prin care ocupantul testează viteza de reacție a Occidentului.
Astfel, oficialii de la Varoșia au transmis că doar într-un singur caz în care echipament rusesc a căzut sau a intrat în spațiul aerian polonez a fost cu adevărat un accident sau o situație generată de faptul că tehnica de luptă rusă nu a funcționat la parametri normali. Cu alte cuvinte, un calcul greșit.
În toate celelalte cazuri, Rusia a acționat cu intenție și a testat reacția Poloniei și, implicit a Occidentului.
Extrapolând cu incidentele din România, situația și tiparul au toate șansele să fie aceleași.
În orice caz, în momentul actual, ne-au precizat și oficialii de la Varșovia, nu există consens în NATO cu privire la doborârea rachetelor sau dronelor rusești care zboară deasupra Ucrainei pe direcția Polonia. Și, desigur, României.
Aici trebuie să remarcăm faptul că Ucraina a cerut recent, inclusiv prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, ca forțele aeriene aliate ale statelor vecine să contribuie la doborârea dronelor și rachetelor rusești deasupra Poloniei. Președintele ucrainean nu a numit direct România și Polonia, dar referirea era clară.
Zelenski precizase atunci că „avioanele F-16 ale vecinilor aliați” ar trebui să coopereze cu F-urile ucrainene pentru a intercepta rachete și drone rusești care zboară deasupra Ucrainei pe direcția celor două state.
Imagine dintr-un C-27J Spartan cu un F-16 Fighting Falcon din dotarea României, în timpul unei misiuni de antrenament de interceptare. Foto: DefenseRomania
Subiectul rămâne înconjurat de o aură de controversă, mulți considerând că ar fi o linie roșie pe care România sau Polonia ar trece-o.
Dar, nu-i așa, cine ar fi etichetat altfel acum doi ani transferul de HIMARS ori tancuri către Ucraina, ori acum un an transferul de avioane de luptă, decât linii roșii? Marea problemă a Occidentului e că dă cu greu undă verde pentru a trimite armament către Ucraina, iar când o face, o face doar pentru un număr foarte limitat de armament.
Deci înainte să ne temem de linii roșii ar trebui să ne întrebăm - Occidentul ca întreg - dacă facem suficient pentru a ajuta Ucraina să învingă Rusia ori de doi ani și jumătate doar o ajutăm să nu se înece și să rămână la suprafață.
E și acesta un elefant în cameră despre care refuzăm să discutăm. Poate pentru că nu ne place răspunsul.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
