De ce Bulgaria și Turcia s-au opus propunerii României: Flotă comună NATO la Marea Neagră, acțiune ce a iritat Rusia

DefenseRomania Team |
Data actualizării: | Data publicării:
Sursă foto: Forțele Navale Române Facebook
EXCLUSIV
Sursă foto: Forțele Navale Române Facebook

Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), într-un interviu acordat DefenseRomania, a discutat despre propunerea pe care România a făcut-o în urmă cu 5 ani Bulgariei și Turciei: O flotă comună a NATO la Marea Neagră.

În acest context, Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și colaborator al DefenseRomania, a explicat axarea NATO pe Marea Baltică, în detrimentul Mării Negre, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

„După anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și izbucnirea conflictului secesionist în Donbas, estul Ucrainei, lumea a spus că lucrurile sunt aranjate în Marea Neagră, Rusia și-a atins obiectivele și pe același pattern (n.r. - model) poate acționa și în Marea Baltică. În aceste condiții statele baltice și Polonia au convins NATO și SUA să aducă trupe suplimentare în regiune pentru a descuraja acțiunile agresive ale Federației Ruse”, a precizat Răzvan Munteanu.

 

România a încercat să pune bazele unei flote NATO la Marea Neagră, dar a fost refuzată de Bulgaria și Turcia

 

Președintele CEIA a amintit că în urmă cu câțiva ani România a încercat să pună bazele unei flote NATO la Marea Neagră, împreună cu Bulgaria și Turcia, dar cele două state riverane s-au retras din proiect ca urmare a presiunilor Moscovei. 

La vremea respectivă, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că atât el, cât şi preşedintele de atunci Rosen Plevneliev sunt împotriva propunerii României de creare a unei flote comune la Marea Neagră, care să contracareze influenţa Rusiei.

„În Marea Neagră arhitectura de securitatea nu depinde doar de SUA. Depinde și de statele riverane. România a încercat în 2016 să pună bazele unei Flote NATO în Marea Neagră.

Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Sofia, dar cum a pășit în capitala bulgară a fost informat că Bulgaria se retrage dintr-un astfel de proiect.

Bulgaria nu doar că e dependentă de gazul rusesc, ceea ce este o putere de coerciție pe care Moscova o are față de Bulgaria, dar este și o apropiere culturală între Sofia și Moscova. Trebuie să înțelegem că de-a lungul istoriei rușii au fost prietenii tradiționali ai bulgarilor. Pe de altă parte, la vremea respectivă, Turcia era ancorată în problemele din Siria, unde Rusia era singurul ei partener viabil”, a precizat Răzvan Munteanu, în cadrul emisiunii „Punctul militar”, de la DefenseRomania.

Rusia, care a anexat ilegal regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră, staţionată în Sevastopol. 

 

Flotă NATO la Marea Neagră: Un mesaj de forță și de prevenire a șicanelor la care sunt supuse navele românești de către Federația Rusă

 

2. Sursă foto... (nava-romania-fortele-navale-romane_25104500.jpg)

Sursă foto: Forțele Navale Române Facebook

Expertul e de părere că dacă România ar reuși să convingă Bulgaria și Turcia să se alăture unui proiect naval de constituire a unei flote comune la Marea Neagră, pe lângă un mesaj de forță, acțiunea ar preveni șicanele la care sunt supuse navele civile românești de către navele militare rusești. Iar în aceste condiții, Ucraina e cel mai bun exemplu.

„Prezența militară a SUA în zona Mării Negre și navele care intră în regiune sunt constrânse de Convenția de la Montreux, care presupune staționarea pe termen limitat a navelor statelor care nu sunt riverane Mării Negre.

Evident că dacă România ar reuși să convingă Bulgaria și Turcia să facem o flotă comună în zona Mării Negre am da un răspuns de forță și am reuși să prevenim șicanele la care navele comerciale românești sunt supuse de către navele Federației Ruse.

Nu mai spunem de navele Ucrainei care sunt efectiv sechestrate de flota rusească sub pretextul de a le controla. Companiile ajung să realizeze că nu mai e rentabil să trimită marfă pe mare în porturile din Ucrainei, ci să le trimită în porturile rusești. Acest lucru este un război hibrid la adresa Ucrainei într-un mod extrem de direct”, a conchis Răzvan Munteanu.

Puteți urmări mai jos analiza profesorului Răzvan Munteanu și emisiunea integrală 'Punctul militar', care a avut ca subiect România, centru de greutate al NATO în regiune? 

Youtube video image

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel